Românii ar putea mânca dorada din Marea Neagră. Doi biologi din Constanţa încearcă să aclimatizeze această specie în Marea Neagră

18 mai 2023

Publicitate

Marea Neagră se pregăteşte să devină „casă” pentru doradă, un pește întâlnit în Marea Mediterană. Doi biologi de la Institutul de Cercetări Marine din Constanța lucrează zilele acestea să aclimatizeze în marea noastră celebrul peşte. Primul lot de pui a fost adus în laboratorul de acvacultură marină şi se află în perioada de carantină şi adaptare. Dacă experimentul va reuşi, orice antreprenor va putea creşte dorada în fermele marine amenajate pe litoral.

Într-un bazin de aclimatizare sunt 300 de peştişori, aduşi în România de mai puţin de-o săptămână. Temperatura este menţinută artificial la 15-20 de grade Celsius astfel încât puii de doradă să crească şi să se dezvolte. Pentru că-s mici, plăpânzi şi vulnerabili, sunt îngrijiţi tot timpul şi mediul lor este controlat de către biologi.

Puietul de doradă a fost luat din apele calde ale Italiei, din Marea Adriatică. Salinitatea mării este mai mare în Mediterană decât în Marea Neagră, iar biologii testează zilnic apa din bazin şi-o ţin tot timpul sub control.

„Urmează să testăm transferul la salinităţi scăzute, adică de la 35 la 14, cât are în mod normal Marea Neagră. Sunt foarte încrezător că dinpunct devedere al salinităţii nu va exista niciun fel de problemă.Specia tolerează bine schimbările de salinitate”, a spus Victor NIȚĂ, cercetătorInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Dacă experimentul biologilor de la Constanța va reuşi, va deveni un succes cu potenţial economic uriaş. Românii preferă fructele de mare sau dorada, iar 90% din peştele pe care îl consumăm provine din export. Țara noastră mai produce doar 10% din peştele pe care îl consumăm, dar aclimatizarea doradei ar relansa acvacultura pe scară largă.

„Sub 12 grade specia nu poate fi crescută dar noi tocmai în această idee am ales-o pentru a o creşte varaşi de preferinţă în sudullitoralului, înspre Mangalia, înspre graniţa cu Bulgaria unde salinitățile sunt mai mari şi temperatura apei e ceva mai mare”, a precizat Victor NIȚĂ, cercetătorInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

„Este important să se facă cercetări și să crească în mediu controlat pentru o perioadă ulterior cercetările o să ne spună cum ar putea ea să se dezvolte în mediul natural”, a spus Laura BOICENCO, biolog marin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Dorada a ajuns pe cale naturală și în Marea Neagră, pentru că temperatura apei a crescut în ultimii ani. O dovedeşte acesta filmare subacvatică, a unui scafandru amator.Recent, pescarii au prins doradă și la Constanțași Agigea.

Studii recente arată că românii mănâncă întrepatru şișase kilograme de pește într-un an. Chiar şi la unconsum atât de mic, producem şi mai puţin. Ni s-au schimbat şi gusturile şi nici nu mai avem mari unităţi de producţie de peste autohton. În restaurantele în care saramura de crap era vedeta meniurilor şi-au făcut loc, în ultimii ani, dorada, somonul şi fructele de mare.

„Jumătate din materia primă provine din zona Mării Mediterane, Mării Egee, Grecia, Italia. Din zona de mediterană avem doradă, avem biban de mare dar și tentacule de caracatiță, calamari, creveți, toate gătite în diverse feluri, toate foarte gustoase”, a spus Dan GEORGE, proprietar restaurant Portul Tomis.

În pieţe dorada costă 40 de lei pe kilogram şi este importată din Grecia, Italia, Franța și Spania.

„Noi, pescarii, suntem foarte bucuroşi dacă specii de peşte gen dorada sau bibanul de mare putem să le creştem noi în ferme piscicole marine, dar suntem la faza de vis”, a spus Laurențiu MIREA, președinte Federația Pescarilor de la Marea Neagră.

Specialiştii spun că o revigorare a acvaculturii este absolut necesară în ţara noastră. Numărul unităţilor de producţie scade de la an la an. Iar alimentaţia, chiar dacă nu mai este dictată de sloganul„nici o masă fără peşte”, nu poate fi lipsită de acizii graşi, vitaminele şi mineralele din pește.

Publicitate