Agricultorii din Dobrogea ar putea să scape în viitor de problema secetei. ''Schimbările acestea climatice și efectele lor inevitabil ne duc către căutări''
Agricultură inteligentă sau altfel spus tehnologii flexibile pentru aceasta. Agricultorii din Dobrogea ar putea să scape în viitor de problema secetei. La Constanța au fost identificate soluții pentru o agricultură verde și inteligentă din punct de vedere climatic.
În Dobrogea au existat, în ultimii trei ani, agricultori care au fost extrem de afectați de secetă. Multe culturi au fost distruse din cauza temperaturilor ridicate, dar și a lipsei precipitațiilor. O altă problemă ar fi lipsa canalelor de iriganții. În regiunea noastră am avea 1.500 de km de canale dar sunt părăsite. Însă, există soluții pentru ca agricultura să nu mai sufere din cauza schimbărilor climatice.
„Schimbările acestea climatice și efectele lor inevitabil ne duc către căutări, către altceva. Trebuie să ne mișcăm pentru că nu se mai poate continua așa”, a spus dr. ec. Dănuț JUGĂNARU, Camera de Comerț și Industrie a României.
„Floarea-soarelui împreună cu păioasele ocupă cam 70-75% din suprafața județului Constanța. Avem culturi deosebit de eficace economic: porumbul. Porumbul nu ocupă decât n jur de 40 de mii de hectare. Este cultura care din punct de vedere economic este cea mai profitabilă”, a spus dr. ing Dumitru MANOLE, președinte Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui România.dobrogea
Anul trecut, seceta a „pârjolit” și culturile de floarea-soarelui, iar producția a fost una scăzută. Motiv pentru care prețul uleuiului a crescut considerabil. O soluție ar fi ca înainte de cultura de floarea-soarelui agricultorii să folosească sorgul. Plantă care a fost cultivată în România în 1943. Însă, nu era folosită local, ci era exportată în Italia.
„Absoarbe din atmosferă dioxid de carbon – 50-55 tone față de o pădure de stejari mult mai mult, conține acid glucidic între 20 și 40 de kg la 100 de grame de tulpini. Foarte important conține amino acizi esențiali: triptofan-ul”, a spus dr. ing Dumitru MANOLE, președinte Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui România.
Este a cincea cultură de cereale la nivel mondial și este o plantă extrem de rezistentă la secetă. Sorgul poate fi mâncat atât de animele cât și oameni. Și nu sunt singurele soluții sau probleme care au fost joi discutate în cadrul unui simpoziom care a avut loc la Universitatea „Ovidius” din Constanța.
„Produse care vin să asigura o producție bună sau sustenabilă chiar cu un conținut mai redus de apă, chiar cu temperaturi mai ridicate sau cu radiații solare mai puternice”, a spus dr. ing. Ioan ENOIU, director de strategii intergrate București.
„Produc și practică tehnologii prietenoase cu mediul, pentru că de fapt asta ne interesează acum în contextul schimbărilor climatice”, a spus prof. univ. habil. dr. ing. Liliana PANAITESCU, coordonator proiect Universitatea „Ovidius” Constanța.
Proiectul „Alianța Transfrontalieră pentru o agricultură verde și inteligentă din punct de vedere climatic în Bazinul Mării Negre” a reușit să construiască capacități de rețea pentru schimbul de cunoștințe și bune practici, precum și pentru transferul transnațional de cunoștințe, pentru a intensifica efortul de stabilire în viitor a unei agriculturi climatice inteligente.