Cherhanalele de pe litoral, pline după Paște. ''Lumea doreşte ceva mai uşor, un borş pescăresc, un peşte la plită''
Paştele petrecut pe litoral nu ar avea niciun farmec fără o masă de peşte sau de fructe de mare. La cherhanalele de pe litoral a fost o zi aglomerată. Turiştii fie şi-au făcut rezervări din timp pentru o masă, fie au aşteptat să se elibereze una. Iar că românii se dau în vânt după pește nu mai este de mult un secret. Nu se dau la o parte când vine vorba de un borş pescăresc sau un calcan bine prăjit şi rumenti în ulei încins.
Festinul culinar a fost unul desăvârşit. Chefalul, bibanul de Marea Neagră, preţiosul calcan dar şi nelipsita hamsie, totate au fost aşezate pe platouri generoase.
„Un platoul pontica, o saramură de chefal, un stavrid prăjit și două borșuri. Platoul pontica conţine stavrid prăjit, hamsie, midii, grujoane, rapane la plită, icre de ştiucă şi zacuscă cu sturion”, a spus Valentin CÂRJILĂ, bucătar.
Când vii la mare, o astfel de experiență culinară este obligatorie. Pe plită, cu mămăliga sau mujdei sau în plachie, peştele nu mai are nici un secret pentru amatorii de preparate marine. Celebrul borş de sturion, denumit storceag a fost vedeta bucătăriei.
„Se pune zeama de peşte, apoi se pun legumele, se călesc un pic apoi se pun ingredientele necesare care trebuie: sare, piper, un pic de
iute, nişte verdeţuri”, a spus Ion CRIGAN, bucătar.
Cherhanalele de la malul mării au devenit, în ultimii ani, localurile cu cel mai mare succes în rândul românilor. Nici nu este de mirare pentru că toate sunt aşezate strategic, fix pe malul mării, astfel că, pe lângă preparatele delicioase, turiştii se bucură şi de o privelişte minunată.
„După o zi tradiţională de Paşte care a fost cu miel şi cu drob, lumea doreşte ceva mai uşor, un borş pescăresc, un peşte la plită, de exemplu un crap, un peşte de Marea Neagră, un calcan, un stavrid”, a spus Sorin MĂNĂILĂ, manager cherhana.
Chiar şi asta, statisticile arată că românii nu se număra printre marii iubitori de pește: consuma doar patru kilograme şi jumătate pe an în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 25 de kilograme. Cei mai mari consumatori sunt locuitorii din Portugalia şi Spania.