Simpozion dedicat Unirii Principatelor Române, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța
Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită în avans la Constanţa. La Muzeu de Istorie și Arheologie a avut loc astăzi simpozionul dedicat primei etape a realizării României Mari. Mai mulți elevi de la diferite școli și licee au vorbit despre istoria țării noastre, au spus poezii și au cântat cu ocazia acestei zile. Anul acesta se împlinesc 164 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Fabian Cotan este elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța. Iubește istoria și absolut tot ce ține de aceasta. Se documentează mereu și caută informații noi pentru a-și îmbogăți cunoștințele atunci când vine vorba, mai ales de istoria țării noastre.
„Țara Românească și Moldova au fost în mare parte state agrare. Noi am fost și numiți în perioada interbelică dintr-un singur motiv. Principala resursă de export erau grânele și europenii își doreau să-și asigure exportul de grâne pe cursul Dunării”, a declarat Fabian Cotan, elev Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanța.
Fabian este din Năvodari, este olimpic și se declară un adevărat patriot. Pasiunea pentru istorie și-a descoperit-o pe la vârsta de șapte ani, iar de atunci o studiază și participă la toate evenimentele organizate în special la noi în municipiu. Vineri a fost prezent și la simpozionul dedicat primei etape a realizării României Mari, Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie 1859.
„Principatul obține independență relativă de factori față de Rusia și imperiul Otoman, ambele puteri fiind slăbite în urma războiului care a urmat. Urmează convenția pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldovei și Valahiei sau convenția de la Paris”, a mai declarat Fabian Cotan, elev Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanța.
Unirea Principatelor Române, înfăptuită la data de 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza în calitate de domnitor în Moldova și în Țara Românească, a fost piatra de temelie a creării statului național unitar român.
„Deși aceste alegeri se vor ține, noi nu aveam voie prin convenția de la Paris să unifică țara propriu-zisă, trebuia să avem doi domnitori, două parlamente, etc. Românii foarte inventivi îl pun pe Cuza drept candidat la ambele posturi de domnitor și în Moldova și în Țara Românească. Acest lucru unifică cele două provincii”, a mai declarat Fabian Cotan, elev Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanța.
În 1862 Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel unirea politică. Patru ani mai târziu a fost înlăturat de la putere. Atunci, unirea a fost consolidată de succesorul său. Constituția adoptată în acel an a denumit „noul stat România”.
„Nu trebuie judecată o personalitate decât prin ceea ce a făcut și decât prin ceea ce a rămas pentru că până la urmă Alexandru Ioan Cuza este un simbol. Ce a făcut el a rămas și va rămâne pentru totdeauna”, a declarat dr. Lavinia Dumitrașcu, muzeograf Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
„Memoria lui Alexandru Ioan Cuza trebuie tot timpul cinstită. El a fost unul dintre marii oameni ai României, al doilea om care a reușit să unifice provincii românești, primul om care a reușit să înflorească România modernă”, a mai declarat Fabian Cotan, elev Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanța.
Despre momentele luptei pentru realizarea „Micii Uniri” și primii pași ai modernizării României au vorbit mai mulți elevi de la școlile și liceele constănțene.
„Copiii de la Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu”, școală care a pregătit și scenete și poezii și cântece”, a mai declarat dr. Lavinia Dumitrașcu, muzeograf Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Evenimentul dedicat Zilei Unirii Principatelor Române a avut loc la Muzeu de Istorie și Arheologie din Constanța.