Imagini dezolante pe plajele de pe litoral. O furtună puternică a avut loc în largul Mării Negre și a umplut plajele de gunoaie
Imagini dezolante pe plajele de pe litoral. O furtună puternică a avut loc în largul Mării Negre și a umplut plajele de gunoaie. Toate deșeurile care au fost lăsate de turiști pe nisip au fost măturate de vânt și duse în apă la sfârșitul verii. Acestea plus cele aruncate din bărci sau nave au fost aduse de valuri înapoi, cele mai multe fiind obiecte din plastic.
În ultimele două zile, municipiul Constanța s-a aflat în anumite intervale orare sub atenționare de Cod Galben de vânt puternic. La rafală acesta a suflat cu până la 60 de km/h, iar în largul mării a fost furtună. Astfel, curenții marini au dus la mal și pe plajă diferite tipuri de gunoaie. Printre ele ,s-au aflat chiar și obiecte căzute în mare de la bordul navelor și chiar gunoaiele strânse pe Dunăre.
„Plaja înălțată cu înnisiparea la vântul de vest care a fost la sfârșitul verii a aruncat tot ce înseamnă plastice în mare. Marea adâncită tot ca urmare a înnisipării a acumulat aceste plastice și cu ocazia brizanților generați de furtună, adică a valurilor care au răscolit fundul mării, au aruncat o mulțime de plastice pe mal”, a declarat dr. Adrian BÎLBĂ, biolog.
La mal au fost aduse o grămadă de PET-uri şi alte resturi menajere. Cele mai multe deșeuri sunt din plastic.
Pe plajele din stațiunea Mamaia și Constanța, specialiștii susțin că la fiecare 100 de metri de plajă întâlnim peste 600 de deșeuri.
„În anul 2021, în februarie am început monitorizarea de iarnă, iar atunci a fost primul an în care am înregistrat mai multe deșeuri decât în sesiunea din primăvară de pe patru sectoare, iar atunci cantitatea a fost de aproximativ 6.000 de deșeuri în condițiile în care în luna aprilie am avut undeva la 5.000”, a spus Angelica PAIU, proiect manager ONG „Mare Nostrum”.
Impactul asupra mediului este unul atât socio-economic pentru că vorbim de plaje turistice, de zone în care oamenii își desfășoară activitatea, cât și unul la nivelul biotei. Biologii marini susțin că multe dintre vietățile marine înghit plasticul și ajung apoi să moară de foame pentru că nu-l pot digera. Plasticul ucide mai mult de 1,1 milioane de păsări marine și animale în fiecare an, arată unele date statistice.
„Mare parte din plastice sunt mărunțite tot de valuri și ajung în corpul peștilor, nevertebratelor marine pe care le vom consuma în perioada următoare”, a precizat dr. Adrian BÎLBĂ, biolog.
„În ultimele monitorizări eram într-o pantă descendentă, însă, astăzi suntem aici, pe plajă, și vedem că în urma furtunii este posibil ca în sesiunea din iarnă de acum să avem, să înceapă să crească din nou”, a spus Marian PAIU, director executiv ONG „Mare Nostrum”.
Ca în fiecare an, membrii ONG-ului ,,Mare Nostrum” monitorizează gunoaiele de pe litoralul românesc, iar ultimele activități care au avut loc la sfârșitul lunii august, arată că volumul de deșeuri a scăzut. Gunoaiele înregistrate pe cele nouă sectoare de plajă au fost cu aproape 50% mai puține față de anul trecut.
„Am observat o descreștere sau o micșorare a dimensiunii deșeurilor pe care le colectăm. Deci, cumva trendul se schimbă odată în direcția dimensiunii deșeurilor, dar și a cantității implicit”, a conchis Marian PAIU, director executiv ONG „Mare Nostrum”.
În urma monitorizărilor făcute de voluntarii de mediu, anul trecut Plaja din Constanța s-a dovedit a fi cea mai murdară, cu aproape 2.000 de deșeuri strânse, urmată de cea din Saturn și Corbu.Un studiu european arată că Marea Neagră conţine, după Marea Mediterană, cele mai multe deşeuri marine din Uniunea Europeană.