Mâncarea de Paște, reinventată pentru a preveni risipa de alimente: idei simple de preparate

25 aprilie 2022

Publicitate

Mesele au fost pline cu preparate diverse și gustoase și anul acesta de Paște. Totuși, multă mâncare a rămas neservită. În fiecare an, în orice casă sunt suficiente alimente neconsumate care în cele din urmă ajung la coșul de gunoi. Bucătarii spun că acestea au un potențial destul de mare de a fi integrate în alte bucate delicioase. Potrivit unui studiu, aproximativ 70 de kg de alimente per locuitor au fost aruncate la gunoi, în 2021.

Că românul este gurmand nu mai este o noutate iar de sărbători oamenii gătesc aproape de fiecare dată mai mult decât pot mânca. Mesele trebuie să fie bogate cu preparate care mai de care mai gustoase. Resturile ajung apoi fie la gunoi, fie sunt congelate. Alții le dau la animale.

„Le dau la pisicuțele de afară atâta tot nu le gătesc”, spune o constănțeancă.

„Avem cățel și nu aruncăm”, spune un constănțean.

„Se mai aruncă. Ce se învechește. Ciorbe, din astea, mănânci odată și după le arunci”, spune un alt constănțean.

Sunt totuși și constănțeni mai cumpătați. Unii oameni recunosc că nu își permit să arunce mâncarea. Astfel că sunt atenți tot timpul la ce pun pe lista de cumpărături.

„Eu sunt singură și îmi cumpăr o cantitate mică”, spune o constănțeancă.

„Sunt pensionară și nu-mi permit luxul. Cumpăr cât îmi trebuie. După atâția ani de cumpărături știu cam cât îmi trebuie și de regulă nu arunc. Nici măcar cozonacul”, spune o altă constănțeancă.

„Nu facem cantități mari de mâncare care să o aruncăm”, spune un constănțean.

„Chiar fac economii. Cumpăr limitat nici să depășesc prea mult și după să arunc la gunoi. Sunt oameni care nu au ce mânca. Improvizezi ceva, nici să arunci”, spune un alt constănțean.

Improvizăm sau reinventăm. Este și sfatul bucătarilor. Există numeroase preparate care se pot face din mâncarea rămasă după sărbători. De exemplu, carnea de la friptură se poate folosi în salate, sau paste. De asemenea, rețete sunt și pentru ouă.

„A doua zi, a treia zi se pot desface din coajă și putem face o salată, se pot fierbe câțiva cartofi cu diferite ingrediente și astfel nu le aruncăm”, spune Cătălin Barbu, chef bucătar.

Risipa alimentară se produce pentru că estimăm greșit cantitățile atunci când facem cumpărături, nu depozităm corect alimentele, dar și pentru că nu suntem atenți la termenul de valabilitate.

„La carne spre exemplu dacă avem posibilitatea să o vidăm o putem vida și ține mai mult de două-trei zile în frigider. Dacă nu măcar într-o folie alimentară decât să stea descoperită”, mai spune Cătălin Barbu, chef bucătar.

Astfel, nu vom mai fi nevoiți să aruncăm alimentele la coșul de gunoi. Potrivit unui studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite, aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ajung anual la pubelă în România. În ceea ce privește categoria de alimente, pe primul loc se află mâncarea gătită.

„Principala recomandare este să învățăm să avem o listă de necesar care de cele mai multe ori va rămâne constantă pentru că avem nevoie și de pâine, ulei. Această disciplină la cumpărături ne ajută să ne dăm seama ce avem nevoie real, care sunt nevoile noastre adevărate și care sunt mai degrabă pofte”, spune Ana Maria Raducanu, fondator magazin sustenabil.

România se află pe locul al nouălea în Europa, atunci când vine vorba de risipă alimentară.

Publicitate