Amintirile Revoluției au rămas încă vii pentru unii constănțeni. Remus Macovei: „De aici, din zona pasajului, s-a auzit un foc de armă”
La malul mării a fost liniște până în 22 decembrie, când Nicolae Ceaușescu a fugit spre Târgoviște. Haosul a înghițit, în cele din urmă, și Constanța. 30 de oameni au murit la Revoluție, iar mulți alții au fost răniți. Armata a fost distribuită în punctele cheie ale orașului, iar manifestanții s-au strâns preponderent la Gară, la Primărie, dar și la CET. Printre cei care au încercat să asigure ordine se afla și colonelul Remus Macovei, pentru care flacăra revoluției este încă vie.
Pe litoral vărsarea de sânge a început târziu, comparativ cu restul țării, când Ceauşescu era arestat şi gloanţele deja nu mai aveau niciun rost. Printre cei prezenți la gară, a fost și Remus Macovei, comandantul batalionului de la Topraisar. Împreună cu cei 127 de tineri pe care i-a coordonat, au apărat clădirea gării, așa cum li se ordonase. Preț de câteva zile a fost martor la suficiente orori cât să rămână marcat pe viață. Nu trebuia să moară niciun om – ne-a spus acesta.
„Tot ce s-a întâmplat a fost pe de-o parte lipsa de instrucție a soldaților, lipsă de pregătire și discernământ a celor cu funcții importante în garnizoana militară și nu în ultimul rând entuziasmul civililor care ieșeau să sprijine Armata, să ajute și mai mult încurcau și își puneau viața în pericol”, a declarat col. (r) Remus Macovei, preşedintele Filialei Constanţa a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.
Oamenii însă au căzut în capcana diversiunii teroriste şi a zvonisticii alarmiste ce pusese stăpânire pe oraş. Pe 23 decembrie 1989, seara a sosit un tren din București pentru care armata primise ordine stricte: să verifice cu atenție vagoanele pentru că acestea ar fi fost pline cu teroriști.
„Am ieșit pe peron, exact acesta 4-5 a tras trenul, am ieșit cu un militar de la mine și cu trei tineri repartizați de la FSN-ul de la Casa Albă și îndrumam toți călătorii să treacă pe la subsol pe aici unde era un filtru format din militari”, a mai declarat col. (r) Remus Macovei, preşedintele Filialei Constanţa a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.
Aproape de orele 17.00 a fost și momentul când s-a auzit primul foc de armă. Civilii s-au oprit din a scanda „Ceaușescu nu mai e” și au fugit speriați pentru a se adăposti din calea glonțului.
„La un moment dat, de aici din zona pasajului s-a auzit un foc de armă. Un căpitan din marină a tras un foc de pistol. După care, militarii care erau pe clădire, au deschis foc de voie. Călătorii s-au adăpostit care cum au putut”, a mai declarat col. (r) Remus Macovei, preşedintele Filialei Constanţa a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.
30 de constănțeni au murit împușcați și peste 100 au fost grav răniți. De aceea Constanța a obținut titlu de oraș martir. Oameni au murit și în portul militar Mangalia, dar și la Tuzla, la releul de televiziune și în accidentul de elicoptere. În țară, primele manifestări anticomuniste au avut loc la Timișoara, când zeci de oameni s-au opus ordinului de evacuare a părintelui Laslo Tokes, care primise o decizie judecătorească de a părăsi orașul. O voce a strigat LIBERTATE!, acesta fiind scânteia Revoluției.