Ziua Dobrogei: file de istorie la malul mării

12 noiembrie 2021

Publicitate

An de an, data de 14 noiembrie are o mare semnificație pentru dobrogeni. În 1878, această regiune revenea la teritoriul național iar independența de stat fusese câștigată în urma războiului ruso-turc din acea perioadă. Iubitorii de cultură au făcut o scurtă trecere în revistă a evenimentelor care au consolidat Dobrogea și ne-au împărtășit câteva dintre poveștile care ne-au condus către libertate.

În spatele zilei de 14 Noiembrie se află numeroase evenimente istorice care, de-a lungul anilor, au avut o influență puternică asupra noastră, a tuturor dobrogenilor. În 1878, prințul Carol a lansat la Brăila „Proclamația către dobrogeni” și „Înaltul ordin de zi” către armată.

„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte”

Tratatul de la Berlin este însă actul care a adus Dobrogei independență.

„Vorbim de Alteța Sa Regală Carol, care a înțeles foarte bine importanța acestei provincii dintre Dunăre și Marea Neagră, când, sub presiunea Marilor Puteri, trebuia să ia niște decizii înțelepte pentru viitorul și progresul României”, a declarat Constantin Scurtu, muzeograf la Filiala Constanța a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”.

„În 1878, Dobrogea se unește cu România. Desigur, era o monedă de schimb pentru că Rusia a dobândit Basarabia de Sud. Dobrogea este și o altă etapă spre drumul Marea Unire de la 1918”, a declarat prof. dr. Raul Ivan, profesor istorie la Liceul Teoretic Decebal.

Din dispoziția primului prefect, la 12 decembrie 1878 se constituia primul consiliu al Constanței, iar primul primar a fost Ion Bănescu. În același an, a început și construirea bisericilor.

„Dobrogea este pământ apostolic, binecuvântat de pașii Sfântului Apostol Andrei. Apoi, din punct de vedere istoric, avem o provincie încărcată de istorie, de cetăți, de moaște, de martiri, de instituții importante ale istoriei. Prin urmare, și din punct de vedere istoric, suntem o provincie importantă a țării”, a declarat preot Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt Arhiepiscopia Tomisului.

Prima școală românească din Dobrogea a funcţionat unde este astăzi Muzeul de Artă. A fost inaugurată în 1894 şi se numea şcoala „Principele Ferdinand şi Principesa Maria”. Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” este un alt reper cultural. Istoria regiunii este strâns legată de acesta și de învățământul românesc care, datorită dascălilor, nu și-a pierdut calitatea.

„În anul 1896, a fost creată prima clasă de gimnaziu. În același timp a început construcția Portului Constanța, a podului de la Cernavodă și înființarea gimnaziului Mircea cel Bătrân”, a declarat prof. Vasile Nicoară, director Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța.

Instituția de învățământ a căpătat statutul de liceu în anul 1911 iar evenimentele istorice și-au pus amprenta asupra sa de-a lungul timpului.

„A funcționat în toată această perioadă, mai puțin doi ani în timpul Primului Război Mondial, atunci când Dobrogea a fost ocupată de armatele inamice. Colegiul Național Mihai Eminescu, care, în 1919 s-a înființat ca liceu pentru fete, în timp ce Mircea cel Bătrân era liceu pentru băieți”, a mai declarat prof. Vasile Nicoară, director Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța.

În 1879, la Constanța a fost construit muzeul de Istorie Națională și Arheologie. O altă emblemă este Cazinoul, inaugurat la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. Din punct de vedere etimologic, povestea din spatele numelui ce îl poartă regiunea noastră este legată de conducătorii care au luptat fără încetare pentru pământul românesc.

„Dobrogea vine de la Dobrotin, care a fost un conducător de origine slavă, care a reușit să adune toate populațiile care locuiau în zonă și să le controleze”, a declarat Diana Slav, ghid turism.

Pentru a marca această sărbătoare cum se cuvine, weekendul acesta constănțenii sunt așteptați să participe la un eveniment dedicat tuturor iubitorilor de cultură.

„Asociația Dobrogea de Patrimoniu organizează duminică, de la ora 11.00, în Piața Ovidiu, evenimentul Simboluri de Ziua Dobrogei. Este vorba despre două plăci din granit pe care sunt gravate în mod excepțional două simboluri. Un fragment din Proclamația domnitorului Carol 1 și Cazinoul din Constanța”, a declarat Auris Luca, președinte Asociația Dobrogea de Patrimoniu.

Imediat după alipirea Dobrogei la România, statul a încurajat investitorii străini să îşi deschidă afaceri pe litoral. În portul Constanţa de atunci comandanţii navelor aveau libertatea să facă aprovizionare din orice loc. Această zi a devenit sărbătoare oficială după ce preşedintele Klaus Iohannis, a promulgat Legea privind instituirea zilei de 14 Noiembrie drept Ziua Dobrogei.

Publicitate