Farul Vechi din Sulina, care în timp a devenit muzeu, a intrat în proces de reabilitare
Orașul Sulina ar putea intra pe harta stațiunilor turistice din România. Printre cele mai importante obiective ale zone este de departe Farul care în timp a devenit muzeu. Este un simbol al orașului Sulina, iar în perioada sezonului a fost vizitat de turiștii care au ajuns în acest colț al Deltei Dunării. Din 2019, Farul Vechi a intrat în proces de reabilitare.
Cu o înălțime de 17 metri, farul se situează pe malul stâng al orașului Sulina. Deși este muzeu, turiștii nu mai pot urca în Farul Vechi, deoarece a intrat în mai 2019 într-un proces de reabilitare, care va dura 3 ani. Aici se află mobilierul lui Eugeniu Botez, care folosea pseudonimul literar Jean Bart.
„Primul far de la Sulina era un soclu de pietre rostuite, apoi un schelet de lemn, iar sus o cameră cu ferestre. Lumina din aceste camere, se deschideau ferestrele, ajuta corăbiile să navigheze. Odată cu schimbarea administrației, a venit o Sulină rusească, după 1812. Astfel că aceștia au construit ceea ce vedem astăzi. Acest far a fost funcțional până în 1975, când s-a construit celălalt, care se află acum la gura de vărsare”, a declarat Valentin Lavric, profesor Liceul Teoretic „Jean Bart” Sulina.
Farul Vechi din Sulina a fost reconstruit de către turci și apoi predat românilor. El avea rolul de a dirija navele din depărtare. Lumina bătea la 25 de mile marine, fiind o lumină albă cu trei faze.
Într-un document Otoman vechi se arată că localnicii trebuiau să se ocupe de îngrijirea farului și să furnizeze ceara necesară pentru iluminat.
Orașul este un petic de pământ printre ape, iar poziția pe hartă a atras atenția autorităților încă de la începuturi.
„Marile puteri europene au hotărât să facă Dunărea un fluviu liber pentru comerț, demilitarizat, astfel că acesta a fost primul organism suprastatal european, economic, înființat cu două sedii, la Galați și Sulina”, a mai declarat Valentin Lavric, profesor Liceul Teoretic „Jean Bart” Sulina.
Fiind cel mai estic punct al țării, orașul Sulina are cea mai joasă altitudine și o suprafață mică. Peisajul este superb, iar oricine ajunge aici este impresionat de fauna și flora specifică Deltei. Localnicii spun că așteaptă în fiecare an sute de turiști, iar numărul lor este în creștere.
Reporter: Credeți că Sulina ar merita să devină stațiune turistică, merită?
Localnică: Da, eu cred că ea și este în realitate. Pentru că vin foarte mulți. Pentru plajă, pentru plimbări în Deltă, pentru pescuit cu undița, de plăcere.
Localnică: S-a văzut că de la an la an au crescut turiștii în Sulina. Și s-a văzut o creștere economică, să știți.
Reporter: Ca turist ce aș putea să văd atunci când vin aici?
Localnică: Plaja, cimitirul, în Deltă, lacurile.
Având în vedere potențialul turistic, agenții economici propun autorităților ca orașul să devină stațiune.
„Lucrurile trebuie aranjate rapid pentru că Sulina, ca și destinație turistică are foarte multe de oferit, iar cei mai mulți turiști care vin în Deltă caută această zonă care are foarte multe de oferit. Plecând de la plaja din Sulina, până la partea de Deltă, la obiectivele turistice din Sulina. Sunt foarte multe lucruri care trebuie aranjate și puse într-o ecuație echilibrată din punct de vedere turistic”, a declarat Cătălin Țibuleac, președinte AMDDTC.
Sulina nu are o legătură directă cu rețeaua de drumuri din România și nici nu ar fi posibil acest lucru, fiind situată între ape. În oraș se poate ajunge numai pe calea apei, pe Dunăre sau pe Marea Neagră. Nu a fost niciodată o localitate mare, însă în zilele noastre Sulina are aproximativ 3.600 de locuitori, jumătate din populația pe care o avea în urmă cu 100 de ani.