DATINI TRANSMISE DIN GENERAȚIE ÎN GENERAȚIE

Tradiții dobrogene, prin muzică și dans: Ansamblul Dobrogeanca din Sulina încântă orice turist care ajunge în Delta Dunării

12 martie 2021

Publicitate

Babușca de la Cerna, Cadâneasca de la Nufarul, Geamparaua și Schioapa de la Enisala sunt doar câteva dintre dansurile tradiționale pe care turiștii care ajung în Delta Dunării au ocazia să le privească sau chiar să le joace. Datinile rusești și moldovenești sunt transmise din generație în generație în localitățile tulcene.

Bucurie prin dans și muzică, acestea sunt cele mai de preț trăsături ale localnicilor Deltei, o multi culturalitate de care turiștii români și străini rămân impresionați de fiecare dată. Obiceiurile dobrogene nu s-au dat uitării, fapt pentru care în anii 2000 s-au înființat noi grupe de tineri talentați.

„Până în 2010 am avut un grup folcloric, cu cântece. Din 2010 ne-am gândit să facem și dansuri. Din 2010 am început dansurile dobrogene, iar după trei ani am zis sa facem și dansuri rusești pentru că nu erau în zonă. Și am zis că lipsesc și atunci nouă ne-a plăcut”, a declarat Florentina Dunaev, instructor Ansamblul „Dobrogeanca”.

Au intrat în lumea muzicii de la vârstă fragedă, iar dansul a devenit parte din ei și îl împletesc cu școala în cel mai frumos mod.

„Ziua mea la școală am ore până la 15.00 și seara la repetiții de la 17.00 până la 18.00-19.00”, spune o membră a Ansamblului.

„Sunt la Casa de Cultură de la vârsta de cinci ani, dar în Ansamblul acesta sunt de la 11, deci de patru ani”, spune un membru al Ansamblului.

„Atunci când învățăm dansuri noi este cea mai mare provocare. Asta reprezintă cea mai mare provocare. Sunt foarte mulți pași, de multe ori învățăm foarte multe mișcări în aceeași zi și cumva e un pic dificil să le reținem pe toate”, a declarat o altă membră a Ansamblului.

Tradiția este moștenită din generație în generație, iar aici, în comunitățile din Delta Dunării, bătrânii transmit harurile și darurile nepoților. Este și cazul doamnei Elena Sârbov care din 1968 trăiește în Sulina. S-a născut la câțiva kilometri distanță, dar s-a stabilit aici și a adus cu ea și obiceiurile din Periprava.

„Sunt nepoții mei, au luat exemplu de la mamaia, de la bunica și de la răposatul meu soț. Era și el cu mine la comunitate. Și lui îi plăcea. Ăsta mic venea și zicea: hai, tataie, învață. El se chinuia și zicea: tataie, dar eu sunt încă mic, nu pot”, spune doamna Elena Sârbov.

Tradiția este transmisă mai departe și prin vestimentație.

„Acestea două sunt fotele tradiționale, ie tradițională, iar la mijloc avem brâul tradițional dobrogean”, explică o membră a Ansamblului.

„Este un pleu tradițional dobrogean, ie tradiționala dobrogeană și pantaloni de stofă”, explică un membru al Ansamblului,

Zâmbetul de pe chip și trupurile zvelte se lasă conduse de ritmurile muzicii dobrogene: un ansamblu complex alcătuit din tendințe ale lipovenilor, moldovenilor și ale ucrainienilor. În numeroasele spectacole susținute în fața publicului larg, ansamblul Dobrogeanca încântă de anul acesta și turiștii de pe croaziere.

„Cântecul, în traducere se numește „Măr” sau „Merișor”. Instrumentul, tradițional rusesc. Fiind apropiați de ruși, încercăm și noi să păstrăm și noi o parte din tradițiile lor”, a declarat Victor Saraev, vicepreședintele Comunității rușilor-lipoveni din Sulina.

De-a lungul timpului, ansamblurile din zona Dobrogei au participat la diferite festivaluri şi manifestări artistice. Din 2010 și până astăzi au oferit zeci de spectacole în care participanții au prezentat jocuri tradiționale prin care și-au afirmat identitatea etnică.

Publicitate