Câmpii de iarbă subacvatică, plantate pe fundul Mării Negre: acțiunea face parte din etapa a doua a proiectului de lărgire a plajelor

10 martie 2021

Publicitate

În Marea Neagră vor fi plantate câmpii de iarbă subacvatică, pentru curățarea apei. După lărgirea plajelor pe litoralul românesc, inginerii vor trece la etapa a doua: amenajarea a aproape 800.000 de metri pătrați de pe fundul mării cu specii de iarbă subacvatică.

Culturile de iarbă marină sunt noul trend global, iar anul trecut s-a consumat acest tip de alge în valoare de 840 de milioane de euro. Fermierii viitorului nu vor mai exploata doar pământul, ci și întinderile nesfârșite de apă. România își va cultiva fundul mării cu propriile câmpii de iarbă subacvatică.

„Această iarbă de mare este foarte asemănătoare cu plantele terestre. Face parte din categoria plantelor marine superioare. Prezintă frunze, fruct și chiar și semințe. Are o valoare ecologică deosebită pentru mediul marin, formând habitat pentru nevertebrate și pentru alte organisme acvatice”, a declarant Oana Marin, biolog.

„Ne propunem să implantăm două tipuri: o plantă marină și o specie de algă cu valoare conservativă pentru comunitatea europeană. Pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă implantarea acestor specii, în special pentru ecosistem, pentru stimularea ecosistemului”, a declarat Nicușor Buzgaru, Apele Române Dobrogea-Litoral.

Iarba de mare va fi implantată mai departe de țărm și va avea, totodată, rolul de a stabiliza zonele nou înnisipate ale litoralului constănțean.

„Prin această metodă de a cultiva plante sub apă, putem să încastrăm acest dioxid de carbon, să însănătoșim marea. Ne gândim la o variantă de culturi algale care să fie sustenabile din acest punct de vedere, respectiv de păstrare a ecosistemului costier, bun pentru plajă și pentru baie și pentru plajă. Dar, în același timp, să păstrăm marea bună pentru vietăți, pentru pești, pentru a produce această biomasă algală, vegetală foarte utilă și sănătoasă”, a declarat Adrian Bîlbă, biolog.

„Avem un expert care a lucrat la Marea Barieră de Corali din Australia, specialist pe recife artificiale și pe plante marine. Tocmai pentru a identifica cele mai bune măsuri și cele mai stabile modalități de a implanta specia Zooster Nolti”, a mai declarat Nicușor Buzgaru, Apele Române Dobrogea-Litoral.

Algele se folosesc și în multe feluri de mâncare, de la sushi, burgeri și spaghete, dar și în dulciuri. Este un bun înlocuitor al sării și este folosită și ca agent de îngroșare la pasta de dinți și la ciocolata cu lapte.

„Poate fi folosită ca hrană. Sunt foarte multe specii ce pot fi consumate. La un anumit nivel de preparare. Sunt probleme de conservabilitate, de recoltare. Sunt probleme de rezolvat. În același timp, însă, trebuie să înțeleagă și pescarii că acest ecosistem viu înseamnă niște modificări pentru stilul lor de pescuit, nu mai draghează după rapane”, a mai declarat Adrian Bîlbă, biolog.

„Ea este o specie care trăiește mai mulți ani prin simplul fapt că-și păstrează acel sistem de fixare în substrat. Ea trăiește pe substrat nisipos-mălos. Și odată ce apare sezonul cald și condițiile de mediu sunt îndeplinite, vor apărea frunzele și ulterior, celelalte organe. Este binevenită pentru beneficiile pe care le va aduce mediului”, a mai declarant Oana Marin, biolog.

Agricultura marină este într-un trend ascendent, datorită cererii. O predicție spune că până în 2030 se va vinde iarbă marină de până la trei miliarde de euro. Cea care se găsește acum în magazinele europene provine din Asia. Europa produce 300.000 de tone de alge anual, adică doar un procent din volumul global de 32,4 milioane de tone.

Publicitate