DESCOPERIRILE ARHEOLOGILOR CONSTĂNȚENI
Zona Peninsulară a oraşului Constanţa a intrat în vizorul dezvoltatorilor imobiliari: comorile găsite subteran, transformate în muzee private
Zona Peninsulară a devenit ținta dezvoltatorilor imobiliari și ai oamenilor de afaceri. Piața Ovidiu este inima urbei, iar istoria încă dăinuie. Clădirile vechi sunt dovada vie a acestui lucru, dar și siturile arheologice de pe toată întinderea. Mai mulți arheologi au descoperit în pământ zidurile construite de civilizațiile din secolele doi sau trei înainte de Hristos.
Zona Peninsulară a oraşului Constanţa a intrat în vizorul dezvoltatorilor imobiliari. Aceştia vin cu proiecte noi pentru dezvoltarea centrului istoric al oraşului de la malul mării care este principalul punct de atracţie al turiştilor dornici să descopere şi să vizeze fosta Cetate Tomis. Cu o istorie vastă şi clădiri cu poveşti din cele mai atractive, ghizii de turism scot la lumină cele mai interesante poveştiri cu haz sau pline de romantism din cele mai vechi timpuri. Arheologii aduc la suprafață comori ce pot face în viitorul apropiat obiectul unor expoziții.
„Va avea undeva la 700 de metri pătrați însă care în subsolul ei va adăposti ceea ce s-a descoperit pe acest teren. Am făcut cu mare drag această descărcare arheologică care a durat trei luni. Este vorba despre o săpătură manuală, nu mecanizată, aproximativ 1500 de metri cubi de pământ. Cel mai important este că am găsit o fântână care, după cum știm apă în Cetatea Tomis era o combinație de apă dulce și sărată care nu este potabilă și am săpat acea fântână de la cinci metri adâncime așa cum am găsit-o încă 14 metri în speranța de a da în galerii”, a declarat Lucian Aiftincăi, președinte Asociația pentru Salvarea Patrimoniului Cultural Dobrogea.
Lucian Aiftincăi a achiziționat terenul în urmă cu aproape patru ani și a știut că va da de relicve istorice. Acesta a fost un motiv în plus care l-a determinat să cumpere terenul la un preț de peste 100.000 de euro. Proprietarii terenurilor din apropierea Arhiepiscopiei Tomisului intenționează să valorifice „comorile” și au planuri mari de conservare și expunere pentru publicul larg al celor descoperite pe acest teren.
„Au fost gropi din perioada elenistică în care se aruncau resturi de statuete sau de alte elemente cu încărcătură sacră în perioada respectivă. Multe materiale sunt în lucru, nu am reușit încă să le studiem în amănunt că să putem contura un tablou cât mai bine edificat asupra a ceea ce este acolo. Planurile încercăm să le punem în contextul întregii peninsule dar este o muncă laborioasă și momentan nu e gata, asta e adevărul”, a declarat Aurel Mototolea, director Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa.
Descoperind aceste comori, proprietarii au construit o cuvă compactă care să aibă aproximativ 200 de metri pătrați construiți și care să înglobeze toate aceste ziduri, practic să devină un viitor muzeu privat, sau chiar și o expoziție unde, în parteneriat public - privat cu muzeul, să expună obiectele găsite tuturor trecătorilor. Iar aceste lucrări par să fie motorul pentru o dezvoltare continuă a zonei peninsulare, sufocată acum de clădiri istorice devenite în timp adevărate ruine.
Patronii vor să propună administrației locale un proiect prin care să construiască o rețea de pasarele din sticlă, în Piața Ovidiu. Trei milioane de euro este costul lucrărilor, iar un milion de euro îl vor obține de la bugetul local.
Turiștii străini sunt fascinați de clădirile istorice din centrul vechi al Constanței, iar ghizii de turism vin în întâmpinarea lor prin tururi informative.
„Tot felul de pete de culoare sunt cerute chiar de turiști, mai ales de către cei care au călătorit foarte mult și au termen de comparație, ca și mine de altfel. Și-ar dori să aibă astfel de mici momente care să spargă un pic să spun poveștile monotone sau doar povestea istorică să o pună în altă formă în valoare. Știu că mai există și alte situri arheologie care ar putea fi puse în valoare în special printr-o podea din sticlă”, a declarat Diana Slav, ghid de turism.
Specialiștii în arheologie spun că este o zonă în care s-a locuit mai multe sute de ani, iar delimitările de proprietate au fost făcute acum pentru că în antichitate nu existau, tocmai de aici și faptul că pentru creionarea întregului tablou este necesară o suprafață mai mare de teren.