Poștașii, din ușă-n ușă, în vreme de pandemie

12 noiembrie 2020

Publicitate

Poștașii – un fel de maratoniști care nu țin cont de ploaie, ger sau caniculă. Nici de COVID-19. Își fac datoria fiindcă știu că e nevoie de ei, iar oamenii în vârstă îi așteaptă. Cu toate acestea, în condițiile actuale, poștașii sunt expuși zilnic infectării cu SARS-CoV-2.

Poștașii sunt expuși zilnic în activitatea lor de distribuire a corespondenței, a pachetelor sau a unor sume de bani, precum pensii și alocații. Ionela este poștaș și mamă a unui băiețel de 9 ani. Spune că este puțin îngrijorată de faptul că intră în contact cu atâta lume, în fiecare zi.

„Da, normal că sunt îngrijorată. Zilnic ducem corespondența la toată lumea,nu știm cu cine intrăm în contact și la rândul nostru avem și noi familie acasă: copil, soț, părinți, bunici și vârstnici. Și normal, suntem foarte îngrijorați, sper să se termine odată, să revenim la normal și să putem să mergem liniștiți să ne facem treaba”, spune Ionela Grozea, factor poștal.

La începutul pandemiei, cu un volum foarte mare de marfă care venea din Asia, reprezentanții companiei au fost nevoiți să implementeze primele măsuri de protecție și siguranță sanitară, atât pentru clienți, cât și pentru angajați, mii de poștași afându-se în linia întâi și interacționând direct cu cetățenii izolați în case.

„Ne-am luat. Și poșta ne-a asigurat măști, mănuși, dezinfectant. În permanent avem dezinfectant la noi, mai puțin mănuși că nu prea putem să numărăm banii atunci când avem pensii de achitat. Chiar dacă știu sau nu știu că sunt persoane izolate, păstrăm distanța, vorbim prin ușă dacă am neapărat corespondență la cineva izolat, vorbim prin ușă, îmi lasă omul buletinul, semnează cu pixul dumnealui, mă dau înapoi, cobor scările și plec mai departe”, mai spune Ionela Grozea, factor poștal.

Această meserie este destul de grea, pentru că presupune deplasări pe teren și contactul cu zeci de oameni pe zi, ceea ce în contextul pandemiei de coronavirus nu este tocmai sigur.

Este grea, dar necesară. Vârstinicii spun că s-ar descurca greu fără factorul poștal. Mulți dintre aceștia nu dețin un cont bancar unde să li se livreze pensia și chiar dacă ar fi așa, unii dintre ei recunosc că nu știu să folosească bancomantul.

„Mai ușor să ne vină la ușă. Să nu ne dea pe carduri că nu ne descurcăm. Noi suntem bătrâni, nu știm noi să umblăm la carduri, nu”, spune o constănțeancă.

„Nu mă descurc eu la bancă să formez cardul ălă. Nu mă descurc de nicio culoare”, zice o altă constănțeancă.

Altora, le este dificil să se deplaseze în fiecare lună până la oficiul poștal, de aceea li se pare mult mai comod să primească tot ce au de primit la ușa locuinței.

Serviciile poștașului au fost esențiale pentru a depăși blocajele sociale cât și logistice date de contextul nefavorabil al pandemiei. Dacă înainte de covid, poștașul era așteptat lună de lună de milioane de români cu nerăbdare, rolul său de la începutul pandemiei până în prezent, s-a simțit și mai important.

Publicitate