A 35-a zi de război în Ucraina

Bilanţul atacului de la Mîkolaiv a ajuns la 12 persoane ucise. Noi explozii în Kiev și blocuri bombardate în regiunea Lugansk

30 martie 2022

Redactia DTV

Publicitate

Coșmarul din Ucraina este departe de final, la 33 de zile de la declanșarea conflictului. Au murit oameni nevinovați, milioane de familii au fost destrămate. În timp ce bărbații au rămas în urmă să-și apare țara, femeile și-au luat copiii și un bagaj cu strictul necesar și au trecut granițele pentru a-i proteja pe cei mici de ororile războiului. Cei care au rămas în țară au parte de un adevărat iad. Orașele arată ca scoase dintr-un film apocaliptic, în Mariupol locuitorii nu mai au curent electric, apă și mâncare. „Culoarele umanitare”, menite să faciliteze evacuarea în siguranță a civililor, au fost și ele bombardate. Ucrainenii trăiesc o adevărată dramă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că semnalele care vin în urma negocierilor de la Istanbul cu Rusia sunt „pozitive”, însă ele nu pun stop bombardamentelor rusești. Departamentul Apărării din cadrul administrației Statelor Unite avertizează că doar numere reduse de militari ruși au fost retrase din zona Kiev în ultimele zile, în ciuda susținerilor rușilor conform cărora vor începe reducerea ofensivelor în zona capitalei Ucrainene și orașului Cernihiv. În fața Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a fost acuzată că a provocat o „criză alimentară mondială” şi că a generat riscul apariţiei „foametei” prin declanşarea unui război împotriva Ucrainei, scrie Digi 24.

Blocuri bombardate în regiunea Lugansk

Un cartier din oraşul Lîsîceansk din estul Ucrainei a fost bombardat în această dimineaţă de forţele ruse cu artileria grea. Este o localitate din regiunea Lugansk, aflată în partea controlată de guvernul din Kiev.

Guvernatorul regional spune că sunt daune mari. Imaginile făcute publice arată urmările unei lovituri de obuz care a distrus o bună parte dintr-un bloc.

Până la această oră nu sunt informaţii despre victime. Salvatorii intervin la fața locului.

Today, the #Russian occupiers shelled residential neighborhoods in #Lysychansk, #Luhansk region with heavy weapons. There are casualties, their number is not yet known. pic.twitter.com/VC2QX2KSuO
— NEXTA (@nexta_tv) March 30, 2022

Noi explozii în Kiev

În această dimineață s-au auzit din nou explozii lângă Kiev.

Corespondentul BBC Lyse Doucet a transmis că în oraș s-au auzit sirenele antiaeriene încă de la primele ore ale dimineții. De la periferia orașului s-au auzit explozii puternice.

Bilanţul atacului de la Mîkolaiv a ajuns la 12 persoane ucise și 33 rănite

„Trupurile a 12 persoane au fost recuperate de la locul atacului şi 33 de persoane au fost rănite”, a anunţat serviciul de urgenţă a Ucrainei într-un comunicat pe Telegram.

Şi preşedintele Zelenski a vorbit despre situaţia de la Mîkolaiv. „În timpul zilei, o operaţiune de salvare a fost în desfăşurare în Mîkolaiv. Resturile clădirii administraţiei regionale distruse de loviturile cu rachete ruseşti au fost destructurate. Trupele ruse au lovit Mîkolaiv într-un mod perfid. Într-un moment în care oamenii veneau dimineaţa la locul de muncă. Slavă Domnului, cei mai mulţi dintre cei aflaţi în clădire au reuşit să se evacueze când au auzit alarma aeriană. Încă un act al aşa-numitei denazificări ruseşti a Mîkolaivului a avut loc dimineaţa după aniversarea eliberării oraşului de invadatorii nazişti. Locuitorii Mîkolaiv îşi amintesc ziua de 28 martie 1944. Şi văd cu cine seamănă acum trupele ruse care încearcă să captureze oraşul”.

Vitaly Kim showed what the building of the #Mykolaiv Regional State Administration looked like after the occupiers' rocket attack.

The strike killed 12 people and 34 were wounded, the #Ukrainian media reported. pic.twitter.com/kWGpiEPm6D
— NEXTA (@nexta_tv) March 29, 2022

Zelenski: Putem spune că semnalele pe care le auzim în cadrul negocierilor sunt pozitive

Semnalele de la negocierile ruso-ucrainene de marţi din Turcia sunt „pozitive”, dar Ucraina nu „intenţionează să-şi relaxeze” eforturile militare, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Putem spune că semnalele pe care le auzim în cadrul negocierilor sunt pozitive, dar nu reduc la tăcere exploziile sau obuzele ruseşti. Armata rusă are încă un potenţial semnificativ de a continua atacurile împotriva statului nostru”, a menţionat el, într-un mesaj pe Facebook.

„Desigur, nu vedem niciun motiv să avem încredere în cuvintele vreunui reprezentant al statului sau al altui guvern care continuă să lupte pentru distrugerea noastră. Ucrainenii nu sunt oameni naivi. Ucrainenii au aflat deja în aceste 34 de zile de invazie, iar în ultimii opt ani de război în Donbas, că nu poţi avea încredere decât într-un rezultat anume”, a afirmat şeful statului ucrainean.

Ridicarea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei „poate fi luată în considerare doar odată ce războiul s-a încheiat”, a mai spus el. „Nu este de aşteptat ca negocierile (între Kiev şi Moscova) să conducă la ridicarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse. Această chestiune poate fi luată în considerare doar odată ce războiul s-a terminat şi am recuperat ceea ce este al nostru”, a precizat el.

Pentagonul susţine că forţele ruse din jurul Kievului au început o „repoziţionare”, nu o „retragere reală”

„Putem confirma că am văzut un număr mic de trupe care au început să se repoziţioneze”, a spus el reporterilor. Dar „trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei” şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului a luat sfârşit”, a avertizat el.

„Marea majoritate a forţelor pe care le-au adunat lângă Kiev sunt încă acolo”, a spus John Kirby, iar asta „este o repoziţionare, nu o retragere reală”.

Potrivit acestuia, Rusia nu şi-a îndeplinit obiectivul de a cuceri Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care a fost să preia controlul Ucrainei, „dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv în Kiev”.

„Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei”, a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt de la Casa Albă.

Moscova a promis marţi că îşi va reduce „radical” activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihiv în Ucraina, după discuţii „substanţiale” ruso-ucrainene de la Istanbul.

Rusia, acuzată la Consiliul ONU că a provocat o „criză alimentară globală”

Preşedintele rus „Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Şi el este cel care îi poate pune capăt”, a declarat numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Securitate dedicată situaţiei umanitare din Ucraina.

„Doar Rusia şi preşedintele Putin sunt responsabili pentru că acest război împotriva Ucrainei şi pentru consecinţele acestuia asupra securităţii alimentare mondiale”, a insistat ajunctul secretarului de stat.

Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Rivière, a continuat subiectul, considerând că „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a crescut riscul de foamete în întreaga lume”.

Invitată în Consiliul de Securitate, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Joyce Msuya, din Tanzania, a avertizat că acest conflict „ameninţă să înrăutăţească situaţia pentru cele mai mari crize umanitare de pe planetă, cum ar fi în Afganistan, Yemen şi Cornul Africii”.

„Aceste ţări luptă deja împotriva insecurităţii alimentare, a fragilităţii economiilor lor, a creşterii preţurilor la alimente, combustibili şi îngrăşăminte care vor afecta grav sezoanele actuale şi cele care vor veni”, a avertizat ea.

Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, a afirmat că Ucraina şi Rusia sunt „producători importanţi” de cereale, reprezentând „30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din porumb şi 75%-80% din uleiul de seminţe din floarea soarelui”.

Aproximativ „50% din cerealele pe care le cumpărăm provin din Ucraina şi hrăneam 125 de milioane de oameni" înainte de război, a subliniat David Beasley.

Războiul din Ucraina va avea un impact global „dincolo de tot ce am văzut de la Al Doilea Război Mondial” şi va afecta securitatea alimentară globală, deoarece mulţi dintre fermierii ucraineni care produc o cantitate semnificativă din grâul lumii se luptă acum cu ruşii, a adăugat şeful WFP.

Regiunea separatistă Donețk ar putea cere alipirea la Rusia

Republica autoproclamată Donețk, din estul Ucrainei, s-ar putea alătura Rusiei după ce va prelua controlul asupra întregului teritoriu pe care îl revendică, spune Denis Pușilin, liderul autoproclamat al acesteia, relatează Reuters.

„În ce privește alipirea la Federația Rusă, dorința și aspirația pot fi observate clar încă din 2014, dorința de a fi în Rusia”, a spus Pușilin, citat de agenția de presă a așa-zisei republici.

„Acum, însă, principalul obiectiv, este preluarea granițelor constituționale ale republicii. Apoi vom hotărî acest lucru”, a mai adăugat liderul cvasi-statului construit de ruși în 2014, după prima agresiune împotriva Ucrainei.

Comentariile vin la două zile după ce liderul celeilalte regiuni separatiste a spus că intenționează să organizeze un referendum pentru alipirea la Rusia.

Ucraina spune, însă, că un astfel de vot nu ar avea nicio bază legală și ar declanșa un răspuns și mai ferm al comunității internaționale.

Sursă text: news.ro / Digi 24 / Daily Mail

Sursă foto: Twitter @Nexta_TV / news.ro

Publicitate