România va dona în Republica Moldova 100.000 de doze de vaccin anti-COVID produs de Pfizer
Vicepreşedintele CNCAV, Andrei Baciu, a declarat marţi că România va continua, atât la nivel individual, cât şi la nivel european, acţiunile de donaţie sau revânzare a unor doze de vaccin anti-COVID, precizând că săptămâna aceasta va fi făcută o nouă donaţie către Republica Moldova, respectiv 100.000 de doze Pfizer.
„Aşa cum România a făcut până în momentul de faţă către Republica Moldova cele mai importante donaţii, acestea vor continua cu un transport săptămâna aceasta de 100.000 de doze Pfizer, care a fost aprobat în şedinţa de guvern de săptămâna trecută. După cum bine ştim, şi Serbia a beneficiat de 50.000 de doze de donaţie, Ucraina, Argentina, Vietnam - 100.000 de doze AstraZeneca şi până în momentul de faţă a fost finalizat un singur contract de vânzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin. Iar demersuri suplimentare vor fi anunţate pe măsură ce România le finalizează. Sunt în curs şi alte acţiuni de acest tip, cât şi la nivel european, unde ştim promisiunea de donaţie de 100 de milioane de doze, unde şi România va fi parte a acestui proces de donaţie”, a afirmat Andrei Baciu într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
Vicepreşedintele CNCAV a oferit şi o serie de explicaţii privind strategia UE de achiziţie a vaccinurilor anti-COVID.
„În momentul în care Comisia Europeană a contractat toate aceste doze de vaccin, cu toate companiile care aveau un vaccin cu potenţial, au fost două elemente importante. În primul rând că a fost o prefinanţare de peste 2,7 miliarde de euro pe care Comisia Europeană, prin Emergency Support Instrument, a acordat-o tocmai pentru a accelera procesul de dezvoltare şi capacităţile de producţie ale companiilor care prezentau potenţial, iar la fel de important este că în momentul când s-au demarat aceste negocieri, semnarea contractului era condiţionată de autorizaţia pe care respectivele vaccinuri, la momentul respectiv încă nefinalizate, ar fi primit-o şi la fel de eficacitatea vaccinurilor. Deci, în momentul în care s-au negociat aceste clauze, aceste contracte cu toate companiile de către Comisia Europeană, în respectivul moment dorinţa era de a avea acces la cât mai multe vaccinuri sigure şi eficiente în cel mai scurt timp”, a arătat acesta.
El a explicat că în respectivul moment nu exista niciun vaccin care să fie finalizat din punct de vedere tehnologic, care să aibă autorizaţii emise de către Agenţia Europeană a Medicamentului sau alte agenţii.
„Şi atunci, dorinţa era de a avea contracte cu toate companiile care prezentau potenţial. A rezultat într-o situaţie în care mare parte din acele contracte s-au dovedit a fi cu vaccinuri care au primit autorizaţie şi vaccinurile erau eficiente. Într-adevăr, una din companii, după cum ştim, nu a primit autorizaţia, a renunţat la procesul de dezvoltare a respectivului vaccin. Aceasta a fost situaţia în care ne-am regăsit, însă putea să fie invers. Din cele şase companii, putea să fie doar una care să ajungă să dezvolte un vaccin. Şi atunci de aici a fost şi dorinţa de a avea acces la toate vaccinurile pe care Comisia Europeană le poate contracta în cel mai scurt timp, asumând încă de la bun început că va exista un surplus de doze de vaccin, dar, dat fiind faptul că UE va fi cea care va avea acces la aceste doze de vaccin, de la început şi în primul rând, acestea pot fi donate sau revândute către state terţe, către alte regiuni, pe măsură ce această nevoie s-a concretizat, lucru care s-a şi întâmplat şi, procentual, României i-au revenit aproximativ 4,3% din toate vaccinurile contractate de către Comisia Europeană”, a mai afirmat Baciu.
Sursă foto: Financial Times