„De ce ne comportăm ca și când suntem nemuritori?”. Mesajul unui preot, martor al cumplitului accident de la Babadag: „Educați-vă copiii, responsabilizați-i atunci când le dați o mașină pe mână”

27 ianuarie 2023

Redactia DTV

Publicitate

Accident înfiorător în județul Tulcea după ce șoferul de 21 de ani ar fi intrat într-o depăşire, dar a pierdut controlul volanului. Mașina s-a dat peste cap de câteva ori şi s-a oprit la zeci de metri în câmp. Impactul a fost devastator. Casandra, o adolescentă de doar 17 ani și un băiat de 15 ani au murit pe loc, iar șoferul, la spital.

CITEȘTE ȘI: TULCEA. ''Fii tare, mamă!''. O familie şi-a pierdut fiul, altă familie îşi plânge fiica - trupurile lor zac fără viaţă, în timp ce salvatorii pot doar să-i adune de pe câmp. Şi şoferul s-a stins din viaţă

Tragedia a avut loc ieri după-amiază pe DN22, între localitățile Două Cantoane și Babadag. Potrivit presei locale, şoferul de 21 de ani ar fi intrat într-o depăşire, dar a pierdut controlul volanului, a intrat în derapaj şi a lovit cu partea din spate a maşinii un copac după care s-a dat peste cap de câteva ori şi s-a oprit la zeci de metri în câmp. Doi tineri au zburat din mașină.

CITEȘTE ȘI: TULCEA. Trei familii își îngroapă copiii. Casandra a murit nevinovată, la doar 17 ani, în urma unui accident cumplit: „Ai lăsat în urmă un gol enorm și o durere nesfârșită”

Salvatorii i-au găsit în câmp, în apropierea mașinii care s-a rupt în două, și nu au mai putut face nimic pentru ei. Șoferul de 21 de ani se afla în stare foarte gravă, fiind transportat la spital în comă. Din păcate, nu a rezistat loviturilor puternice și s-a stins și el, la spital.

CITEȘTE ȘI: TULCEA. „Lăsați viteza!”. Mesajul unui tânăr pentru șoferii teribiliști, după ce și a pierdut fratele. Vali s-a stins și el la puțin timp după prietenii săi: „Știu că a mai luat două vieți, dar nu e momentul să-l judecăm”

Martor al tragediei a fost și preotul Alexandru Balaban care a povestit pe rețelele de socializare imaginile de coșmar pe care le-a văzut la locul accidentului. El transmite și un mesaj pentru părinți și îi îndeamnă pe toți să nu-i mai judece pe cei trei tineri. Redăm în continuare mesajul părintelui:

„VIAȚA ARE PRIORITATE!

Dragi părinti, vă rog din suflet, educați-vă copiii, responsabilizați-i atunci când le dați o mașină pe mână.

Știu, e drept și eu m-am bucurat când am luat permisul, dar viața e mai presus de toate, o altă mașină se poate lua, dar de un alt suflet nu ai cum să mai faci rost, când s-a despărțit de trup e greu, foarte greu, nu se mai repară, nu se mai întoarce!

Întâmplarea face că azi veneam dinspre Tulcea și am văzut cât de haotic se mergea pe șosele, cred că m-a și depășit la un moment dat și m-am gândit că oare nu se gândesc la viețile lor, oare nu se gândesc la mamele lor care i-au ținut la sân, oare nu se gândesc la tații lor care îi așteaptă acasă, oare nu se gândesc la bunicii lor care rabdă de dor să-i întâmpine în prag?

Unde vă grăbiți fraților, încotro, de ce ne comportăm ca și când suntem nemuritori, pentru că viața e ca "o floare și un abur de dimineată", duhul iese și nu se mai întoarce?

De data aceasta cu toate că merg mai încetinel, mi s-a deschis și portbagajul și am oprit să-l închid, cred că 3-4 minute, iar în acel moment m-au depășit 5-6 mașini, cred că mi-au zis si "câteva" pentru că încurcasem puțin circulația.

Îmi continui drumul, ies din pădure de la Babadag, departe în zare, un nor de praf, o fi furtună, vârtej? Nu, era o mașină ieșită mult în decor, împărțită în bucăți. Teoretic nu-mi venea să cred, practic era real.

Pentru că uneori sunt sensibil, dar fiind zilnic în fața vieții și a morții, am încercat să ajut, dar ce pot să fac? Eram complet neputioncios, ce să fac și cum să fac? Primul gând a fost acela "DOAMNE, TE ROG, SĂ FIE ÎN VIAȚĂ, AJUTĂ-LE".

Prima dată văd un tânăr în agonie și am zis din nou, "Doamne, ajută-l sau măcar iartă-l", iar mai încolo încă doi tineri tot în agonie, fata cu o față blândă, aveai impresia că doarme, dar nu a fost așa.

Cât de neputincioși suntem în fața morții, am fi dat ani de la noi numai să știu că acei tineri mai trăiesc.

Sincer am tot sperat, m-am tot rugat, SALVATORII au încercat să-și facă treaba, mă uitam în ochii lor, salvaseră multe vieți, dar acum erau epuizați și neputincioși, se vedeau în ochii lor lacrimile de mamă și de tată, îi priveau ca pe proprii copii și și-ar fi dorit mai mult să facă pentru acești copii, dar era peste puterile lor de data aceasta.

La un moment dat mă întrebase un domn, cred că politist, "ați văzut, cum a fost, ce s-a întâmplat" sincer nici nu m-ai știu ce am răspuns și nu cred că mai contează.

Am tot văzut fel si fel de comentarii, fel și fel de reacții, eu atât vă întreb? Dacă era fiul sau fiica dumneavoastră, mama sau tatăl, sora sau fratele cum ați fi reacționat? Răul se face de oricine, binele doar de oameni cu caractere puternice.

Mai contează în aceste momente "vorbele de duh" NU, dar ce contează?

Contează cu adevărat să ne rugăm ca Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în latura celor drepți.

Recunosc, nu-i cunoșteam, dar am aflat cum îi cheamă și mă rog pentru sufletele lor la fiecare Liturghie și sper ca Dumnezeu să asculte printre multe altele și rugăciunile noastre.

Gândiți-vă că acum mamele și tații lor suferă, sunt în grea încercare, sunteți părinți, puteau fi în locul lor copiii voștri, ai noștri, nu-i mai amărâți pe cei dragi ai lor, lasăți-i să-și plângă în liniște copiii.

Și noi suntem șoferi, unii am trecut prin accidente, nu a fost ușor, dar încă suntem pe aici, Dumnezeu ne-a păzit, să nu-l mâniem!

Fraților, când vă ies cei dragi pe ușă, în cazul de față copiii, sărutați-i pe creștet și spuneti-le să meargă încet, pentru că cineva îi așteaptă acasă și dacă nu se mai întorc se "îmbolnăvesc" de dor.

Dumnezeu să-i ierte! Veșnică să le fie pomenirea!

P.S. Rugați-vă pentru sufletele lor, dar și pentru cei dragi care suferă din pricina acestui necaz!”

Sursă foto: Facebook / ISU Delta Tulcea

Publicitate