Producție prea mare, cerere prea mică: prețul țițeiului a luat-o razna

21 aprilie 2020

Publicitate

Tiparul din titlu, atâta vreme cât nu s-a inventat un nou model economic, altul decât cel bazat pe cerere și ofertă (vechi de când lumea), era oarecum previzibil pentru cei din piața de profil. Reducerea cererii a împins în jos prețul barilului, în fiecare zi atingându-se recorduri negative.

Ceea ce s-a întâmplat luni, 20 aprilie, este aparent simplu de explicat: nu mai există spațiu de stocare iar companiile petroliere încearcă să scape de țiței mai ales că există și o reacție emoțională a piaței, amplificată evident și de speculații financiare. Așadar, ieri, petrolul de tip West Texas Intermediate (WTI) a fost tranzacționat (preț pentru contracte „în viitor”, futures) chiar și la -40.32 USD/baril, în comparație cu o valoare de 18.27 USD/baril înregistrată vineri. Într-un final s-a „stabilizat” la -37,63 dolari. Una peste alta, scăderea este record, 305%, de vineri până luni. Veștile de astăzi sunt mai bune (marți, 21.0420, Nymex), indicele revenind, timid, pe plus (1,3 USD/baril). Astăzi se întâmplă același lucru cu țițeiul WTI, ieri. Cotația a scăzut de la 27 la 19 USD/baril. Numai că în acest caz nu este nici o surpriză. „Start” fără legătură cu pandemia Ce se întâmplă astăzi a pornit de la „războiul petrolului” pornit la începutul lunii martie. Nu a durat foarte mult, doar 31 de zile, și a avut la bază un conflict Rusia-Arabia Saudită. Evident, blocajul economic provocat de pandemie a agravat situația iar acordul OPEC+ din 9 martie, care prevede reducerea producției cu 9,7 milioane de barili/zi, pare să fi venit prea târziu. Pentru Rusia, care exportă petrol Urali, un sortiment cu mai mult sulf, deci mai ieftin, prețul barilului era în jur de 15 dolari. Asta e de fapt și limita inferioară, dacă se coboară sub ea nu-și mai acoperă costurile de producție. În cazul SUA, limita inferioară este de 35 de dolari barilul. Care sunt cifrele în acest moment? Cererea de petrol în Europa va scădea în 2020 cu peste 11%, adică de la 14,3 la 12,7 milioane de barili pe zi. Pentru luna aprilie, este estimată o scădere de 35%, cu până la 4,7 milioane de barili pe zi. Pe plan mondial, Agenția Internațională a Energiei a prognozat pentru aprilie, o scădere a cererii cu aproape 30 milioane barili pe zi. Cererea prognozată pe aprilie, rămâne undeva la 70 – 70,5 milioane barili pe zi. Este ca și cum ne-am întoarce în timp, la finalul secolului trecut. România este direct afectată Odată trecută euforia prețului la pompă și a plinului de carburant redus chiar și cu 1 leu/litru, ajungem la efectele pe termen mediu și lung. Dacă activitățile economice, la nivel mondial, nu se vor relua începând cu luna mai (indiferent de ziua aleasă) vom asista la falimente și abandonări de producție în industria de petrol (prețul minim de producție ar fi, la noi, de 20 de dolari/baril). Implicit, acest lucru va conduce spre șomaj masiv. Să ținem cont că, direct, cel puțin 30.000 de români sunt implicați în astfel de companii. Nu mai punem la socoteală industria pe orizontală. Evident, valul negativ se va duce și către stat – redevențe mai mici, la fel și cu taxele și accizele generate de scăderea de cotație, consum și, eventual, producție.

Publicitate