Cluj - Napoca, „Silicon Valley” al României

14 septembrie 2020

Publicitate

Producători, dezvoltatori, tehnologie, inovare. Cluj-Napoca s-a transformat în ultimii ani, iar de la un oraș al întreprinderilor a devenit un pol al industriei IT, serviciilor, festivalurilor și sportului. Anul acesta, Clujul se bate cu mari orașe europene pentru titlul de capitală a inovării. Municipiul a atras sute de milioane de euro fonduri europene, bani ce s-au dus în sectoare precum mobilitate urbană, educație sau sănătate.

În Cluj-Napoca, încă din anii '90 au început să apară firmele din domeniul IT. Iar după criza financiară din 2008, piața a crescut considerabil. Capitala Transilvaniei este orașul în care creativitatea, antreprenoriatul, educația și administrația publică se împletesc și produc beneficii pentru locuitori. Iar toate aceste atuu-uri îi atrag pe tineri din țară și din străinătate ca un magnet. Dincolo de zecile de mii de studenți care studiază anual în Cluj-Napoca, mulți se stabilesc în municipiu. Este orașul care le oferă oportunități, spun mulți dintre ei.

Este și cazul Ioanei Băilă. În 2014 a ajuns, dintr-un mic oraș din Muntenia, în Cluj. Dorința sa era să studieze Teatru și Film la Universitatea Babeş-Bolyai. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum, alături de prieteni, a pus bazele unei afaceri care are mari șanse de reușită pe termen lung: o firmă care produce conținut online. Are numai cuvinte de laudă despre orașul căruia de șase ani îi spune acasă. Și, momentan, nu se vede în alt loc.

„M-am simțit ca acasă și oamenii de aici m-au primit cu brațele deschise, am simțit că e locul meu, că e mediul în care pot să mă dezvolt, să găsesc oportunități... Trecerea de la un oraș mic, în care opțiunile sunt limitate, la a trăi într-un oraș mare, cu foarte multe direcții pe care le poți aborda, pentru mine a fost un șoc”, a spus Ioana Băilă, account management și asistent de produție la o firmă din Cluj Napoca.

Cluj-Napoca s-a dezvoltat și cu ajutorul fondurilor comunitare. Primul proiect pe bani europeni a fost cel de reabilitare și modernizare a vechii clădiri a cazinoului din Parcul Central.

„A fost un proiect complex, am reabilitat și Parcul Central și a devenit unul dintre cele mai fotografiate locuri, am primit și un premiu în urma reacțiilor pozitive ale turiștilor legate de această clădire”, a spus Ovidiu Cîmpean, directorul de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei Cluj Napoca.

În primul exercițiu bugetar de la intrarea României în Uniunea Europeană, Cluj-Napoca a reușit să atragă peste 150 de milioane de euro. Iar în prezent sunt în derulare, potrivit experților clujeni, proiecte de 420 de milioane de euro, fonduri nerambursabile. Cei mai mulți bani se îndreaptă pe partea de mobilitate urbană, în special modernizarea transportului public în comun. Tot cu fonduri europene s-au făcut și se fac investiții în sistemele de sănătate și educație. S-au creat baze sportive și de agrement, iar Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, cea mai modernă din țară, a fost realizată și cu bani europeni, și cu fonduri locale. Fondurile europene au fost folosite și pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit și astfel facturile clujenilor au scăzut chiar și cu 40%. Iar ambițiile autorităților din inima Transilvaniei sunt mari.

„Avem 100 de milioane de euro pentru 100 de noi hectare de parcuri în Cluj-Napoca, am făcut și exproprieri, am luat terenuri pe care se puteau face blocuri de 10 etaje și facem parcuri, nu blocuri”, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Municipiul Cluj-Napoca a dat dovadă de o deschidere față de mediul academic, mediul de afaceri, societatea civilă, și, în special, cetățeni și ideile acestora. Clujenii sunt îndemnați să se implice activ în viața orașului, iar autoritățile pun accent pe instrumente de guvernanță participativă. Astfel, a fost dezvoltat un Centru de Inovare și Imaginație Civică. Specialiști și oameni simpli vin cu propuneri pentru locul în care trăiesc. Toate ideile sunt dezbătute public. Și unele – puse în practică, așa cum este și prima stradă smart din Cluj Napoca. O stradă banală a devenit astfel un centru comunitar. „Ecosistem”, nu „egosistem” – este principala abordare din inima Transilvaniei.

„Obiectivul nostru este ca nimeni să nu fie obligat să părăsească Clujul din motive economice sau că nu ar găsi o educație cât de cât apropiată de ceea ce e în afară... Ne propunem să facem un Cluj ca afară, oamenii își doresc o țară ca afară, noi ne-am propus demult să avem un Cluj ca afară că atunci cu siguranță o vom duce mai bine”, a precizat Emic Boc.

Un semn că lucrurile se mișcă bine în Cluj Napoca este și faptul că a intrat în finala pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării. Viena, Milano sau Valencia sunt câteva dintre orașele europene care se află pe listă. Obiectivul autorităților? Să se treacă de la etapa „fabricat în Cluj” la „inventat în Cluj”.

Calitatea vieții, sistem de sănătate dezvoltat, salarii mai bune, deschidere către fenomene culturale și festivaluri de renume internațional, salarii mai mari – sunt lucruri pentru care este nevoie de multă muncă și implicare.

„Toate astea nu se fac peste noapte, e produsul unui efort de durată, are nevoie și Constanța acum... Niciun oraș din România nu are avantajele pe care Constanța le are, aș vrea să am șansa să am un oraș ca și Constanța.. să ai mare, să ai port... în Uniunea Europeană”, a precizat Emil Boc.

Proiectele implementate în Cluj Napoca și politicile administrative adoptate de autorități au făcut ca orașul să se schimbe radical în ultmii ani. Cel mai bine văd asta locuitorii orașului.

„E un oraș tânăr, un oraș în care lucrurile sunt în dezvoltare, de când sunt aici au apărut multe schimbări la nivel de infrastrucutră, la nivel vizual, ce pot apărea în fiecare zi”, a mai spus Ioana Băilă.

Tren metropolitan, metrou în sistem mixt, centură metropolitană sunt doar câteva dintre cele mai ambițiaose proiecte pe care administrația locală din Cluj Napoca le pregătește pentru perioada următoare. Ca și în cazul altor investiții majore, fondurile europene sunt o resursă pentru materializarea lor.

Publicitate