Noua lege a pensiilor - toate pensiile se vor recalcula după o nouă formulă, care sunt vârstele standard de pensionare. DOCUMENT

01 noiembrie 2023

Redactia DTV

Publicitate

În ședința coaliției de guvernare de marţi, 31 octombrie, a fost prezentat proiectul noii legi a pensiilor. Potrivit acestuia, stagiul complet de cotizare pentru pensie pentru limită de vârstă este de 35 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul minim este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi și posibilitatea menținerii în activitate până la vârsta de 70 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării pregătite de iniţiatorii legii. Stagiul minim de cotizare se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România.

Expunerea de motive poate fi citită AICI!

Noua lege a pensiilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, iar creșterea vârstei de pensionare pentru femei, la 65 de ani, se va aplica din anul 2035. Concret, vârsta de pensionare a femeilor, stabilită în prezent la 63 de ani (începând cu anul 2030) va crește treptat până în perioada 2030 – 2035, astfel încât vârsta de pensionare a femeilor să fie de 65 de ani în 2035.

Totodată, persoanele care realizează 5 ani de vechime peste 35 de ani contributivi pot ieși la pensie cu 5 ani mai devreme, respectiv la 60 de ani.

Toate pensile vor fi recalculate

Printre cele mai importante prevederi se numără şi faptul că toate cele 4,7 milioane de pensii aflate în plată vor fi recalculate după noua formulă.

Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se subliniază în expunerea de motive.

Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani.

În ce privește pensia anticipată, aceasta poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă persoana a realizat cu 5 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare, adică peste 35 de ani.

Pensia anticipată va fi însă penalizată pentru fiecare lună de anticipare cu: 0,4% dacă perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv este de până la 1 an, între un an și 2 ani penalizarea este de 0,35%, între 2 și 3 ani – 0,30%, între 3 și 4 ani – 0,25%, între 4 și 5 ani – 0,20%.

Când se ajunge la vârsta de pensionare, pensia se calculează din oficiu.

Noua formulă de calcul

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).
VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.

La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

În anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.

Cum se acordă punctele de stabilitate

Numărul total de pncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: – 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.

Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul:

a urmat cursurile de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii
a satisfăcut serviciul militar
a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnmizații de asigurări sociale
a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de acciodent de muncă sau boli profesionale
a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani respectiv 7 ani.

De asemenea, pot fi cumpărați până la 6 ani de vechime în baza unui contract de asigurare voluntar doar pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă sau îmbunătățirea numărului de puncte lunar.

Proiectul de lege reglementează următoarele categorii de pensii:

Pensia pentru limită de vârstă;
Pensia anticipată;
Pensia de invaliditate;
Pensia de urmaş.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”, se arată în document.

Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru:

activitate desfăşurată în fostele grupe I şi II de muncă, condiţii speciale/condiţii deosebite de muncă;
persoanele cu handicap;
pensia anticipată

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în Anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, mai arată iniţiatorii proiectului de lege.

Pensia de invaliditate

Potrivit proiectului, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;

b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca;

c) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor şi studenţilor.

Documentul redefineşte gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale şi a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activităţi.

Astfel, de gradul I, este caracterizat de deficienţa funcţională gravă, capacitate de autoservire pierdută; gradul II caracterizat de deficienţa funcţională accentuată şi capacitate de autoservire păstrată parţial; gradul III caracterizat de deficienţa funcţională medie şi capacitatea de autoservire păstrată.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor reprezintând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata”, se arată în expunerea de motive.

Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiţionată de afectarea temporară a capacităţii de muncă a persoanei.

Ca urmare, la ivirea riscului invalidităţii, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacităţii de muncă, iar persoana îşi poate relua activitatea.

Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu complet de cotizare şi ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiţionată de realizarea şi chiar depăşirea stagiului complet de cotizare. Pentru orice grad de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, la propunerea medicului expert.

Pensia de urmaş

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlul de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială.

Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale.

Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este 81 lei.

VPR a fost determinat prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2023, adică 1.785 de lei, la 25, care reprezintă nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia pensiilor anterioară datei prezentei legi

Valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Pentru persoanele care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corectează în sensul diminuării punctajului lunar în funcţie de procentul de contribuţii de asigurări sociale care se virează la acest fond. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau oricare persoană care face această dovadă.

Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă.

Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu legii şi raportul de muncă a fost suspendat.

Publicitate