Importăm semințe de floarea soarelui. Din totalul suprafețelor agricole din Dobrogea, doar 15 hectare au la bază sămânță românească

17 februarie 2023

Publicitate

Culturile de floarea soarelui de anul trecut sunt realizate cu sămânță de import, cu precădere din SUA și China. Mai mult decât atât, specialiștii spun că în 2022, din totalul suprafețelor agricole din Dobrogea, doar 15 hectare au la bază sămânță de floarea soarelui românească. Însă, cantitatea produsă nu a rămas la noi în regiune, ci a plecat la Ialomița. Agricultorii constănțeni se pare că preferă soiurile străine pentru că sunt mai productive decât cele din țara noastră. În ceea ce privește producția de floarea soarelui, aceasta a fost foarte scăzută anul trecut. Dacă în 2021 la un hectar de porumb agricultorii au recoltat aproximativ opt tone, în 2022 aceasta nu a fost nici măcar la jumătate.

În anul 2022, suprafața agricolă înscrisă pentru multiplicare a fost de aproape 3.500 de hectare, iar aproximativ 2.000 de hectare au fost însămânțate cu grâu. Anul acesta, numărul este și mai mic. Doar puțin peste 3.000 de hectare au fost înscrise de agricultori pentru multiplicare. Oamenii, se pare că, au redus suprafața pentru că nu este suficientă apă în sol. Ba mai mult, preferă să cumpere semințele din străinătate, în special cele de floarea soarelui. Cele mai multe sunt importate din China și Statele Unite ale Americii.

„Anul trecut am avut 15 hectare la floarea soarelui, floarea soarelui care a plecat din județ. Ea doar s-a multiplicat la noi și a plecat către Ialomița. 10 avize pe import am avut pe tot anul trecut: 65 de loturi verificate și eșantionate de floarea soarelui, fasole, semințe de flori, de legume și porumb”, a declarat Olimpia Băcanu, inspector șef Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.

Unul dintre motivele pentru care agricultorii constănțeni preferă soiurile din străinătate este că ele sunt mult mai productive decât cele românești. Însă, potrivit specialiștilor, pentru clima care este în Dobrogea, soiurile noastre ar fi mult mai bune pentru însămânțare.

„Seceta pedologică s-a manifestat chiar dacă undeva la 5-6% din suprafața însămânțată a fost afectată”, a declarat Silviu Coșa, prefectul județului Constanța.

„La speciile de păioase de toamnă ca și cantitate recoltată la hectar, cantitatea este mai mică, cam 20% la culturile cu soiuri românești decât culturile cu soiuri străine. Dacă nu avem un an cu precipitații bune acolo cantitatea la hectar este mai mică decât cele românești. Cele românești sunt mai adaptate zonei noastre Dobrogea”, a mai declarat Olimpia Băcanu, inspector șef Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.

Un an fără precipitații a fost și 2022. Seceta pedologică a afectat, în special, culturile de primăvară. Vorbim de o suprafață de aproape 34 de mii de hectare deținute de aproximativ 1.300 de agricultori de pe raza a 55 de Unități Administrativ Teritoriale. Culturile de porumb, grâu și floarea soarelui au avut cel mai mult de suferit din cauza lipsei precipitațiilor.

Țara noastră este cel mai mare producător de porumb din Uniunea Europeană, însă anul trecut seceta a compromis cel puțin 20% din producție. În luna septembrie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că suprafața agricolă afectată de secetă a depășit 450 de mii de hectare. Iar jumătate din suprafață era cultivată cu porumb. Producții mici au fost și pe raza județului Constanța.

„La grâu s-a realizat o producție medie la hectar de 5.110 kg la hectar, floarea soarelui cu o producție de 2.057 kg la hectar și porumbul boabe de 3.771 de kg la hectar. La cele două culturi floarea soarelui și porumb boabe au fost afectate de seceta pedologică”, a declarat Mihaela Șonel, director executiv adjunct Direcția de Agricultură a Județului Constanța.

„Pentru culturile de primăvară avem mari deficiențe datorită faptului că lipsa apei din sol reprezintă o mare problemă”, a mai declarat Olimpia Băcanu, inspector șef Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.

În județul nostru, culturile din localitățile constănțene Cobadin, Ciocârlia, Mereni ori Bărăgan, au fost printre cele mai afectate de seceta de anul trecut.

„Seceta care se manifestă și în acest an a dus la o diminuare a producției cu cel puțin 20%, fiind zone calamitate în proporție de 50-60% și în județul Constanța, în special în nordul județului și în centrul județului”, a declarat Răzvan Filipescu, vicepreședinte Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea, în luna august a anului trecut.

„Privind acest câmp neirigat și neirigabil la această oră unde uita-ți nu rezistă decât plantele rezistente la secetă adică cornuții, pălămida, știru, floarea soarelui care a rămas de anul trecut și culturile propriu-zise dispărând din cauza lipsei de apă. La șapte tone nu reușești să-ți acoperi cheltuielile pe care le-ai făcut. Stăm nouă și 10 luni să așteptăm o producție pe care nu știi dacă o vei obține și nu știi dacă îți vei acoperi cheltuielile”, a declarat Gheorghe Lămureanu, agricultor, în luna iulie a anului trecut.

Agricultorii afectați de secetă urmează să fie despăgubiți, însă nu se știe și când. Cea mai gravă secetă din istoria Dobrogei a fost înregistrată în 2020, atunci când peste 80% dintre culturi au fost distruse.

Publicitate