Scandal între Ucraina şi România, pe tema canalului Bîstroe. Ucraina a reînceput lucrările de adâncire la canalul din Delta Dunării, România nu este de acord

17 februarie 2023

Redactia DTV

Publicitate

Canalul Bîstroe reprezintă de mai mulți ani un motiv de dispută între Ucraina şi România. Posibilitatea ca Ucraina să facă lucrări neanunţate de adâncire la canalul Bîstroe, a cărui construire a stârnit nemulţumiri în România, dar şi la nivel internaţional, din cauza ameninţărilor aduse mediului, a readus în atenţie opoziţia Bucureştiului la lărgirea coridorului, scrie adevarul.ro.

Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început încă din anul 2004. Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost însă oferite părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.România a cerut Ucrainei să oprească proiectul, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, astfel de lucrări încâlcând o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului, mai scrie sursa citată.

MAE: România nu este de acord ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe

Ministerul Afacerilor Externe afirmă, referitor la informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE precizează că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport - propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 - întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

Precizările MAE vin la o zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe.

”Cu referire la informaţiile apărute recent în presa română privind desfăşurarea de către autorităţile ucrainene a unor lucrări de adâncire a aşa-zisului "canal de navigaţie Bâstroe", Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariţiei acestor informaţii publice, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfăşurarea de către Ucraina a unor astfel de activităţi. În urma apariţiei informaţiilor publice menţionate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul "canalului de navigaţie Bâstroe" şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul "canalului de navigaţie Bâstroe", precum şi evaluarea caracterului acestora”, afirmă Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns transmis News.ro.

Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităţilor române cu privire la cererea Ucrainei de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informaţiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea aşa-zisului "canal de navigaţie Bâstroe".

Ministerul Afacerilor Externe precizează că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeaşi poziţie de dezacord faţă de propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuţiilor autorităţilor române competente (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transportului şi Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie).

MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituţii, Ministerul Transporturilor a convocat o şedinţă, în cursul zilei de vineri, 10 februarie, cu scopul obţinerii unor detalii suplimentare de natură a sprijini fundamentarea poziţiei acestei instituţii ca răspuns la solicitarea Comisiei.

Ministrul Mediului: Vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării

”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia naţională ucraineană şi cea din România, respectiv convenţii internaţionale, convenţia Espoo, în mod special. Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi eco-sistemele din Delta Dunării”, a arătat Tanczos Barna joi, într-o declaraţie de presă.

El s-a declarat convins că, în ceea ce priveşte lucrările care au avut loc în zona Deltei, de partea ucraineană, ”ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile” şi că ”pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de comunicare cu partea ucraineană”.

”Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”,a conchis ministrul Mediului.

Publicitate