Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, chemat la MAE după comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc

07 februarie 2023

Redactia DTV

Publicitate

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, marţi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), pentru a i se comunica poziţia părţii române privind comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei legate de pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc.

”Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, în această dimineaţă, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziţia părţii române”, a transmis, marţi, MAE.

Ministerul a subliniat, în acest context, că ordinea de drept din România consacră de dreptul persoanelor aparţinând tuturor celor 20 de minorităţi naţionale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice.

”În ceea ce priveşte însemnul aşa-numitului ţinut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire şi deci nici îndreptăţirea la vreun însemn oficial specific. Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-şi stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populaţiei rezidente în acea unitate administrativ-teritorială”, a arătat sursa citată.

MAE a reluat ”insistent apelul la reţinere în declaraţiile din spaţiul public şi reaminteşte aşteptarea părţii române ca oficialii ungari să acţioneze cu responsabilitate în logica relaţiei strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 şi în dorinţa consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie”.

Publicitate