Constănţenii îşi aleg astăzi primarul: tot ce trebuie să ştii despre alegerile locale
Astăzi, constănţenii îşi aleg reprezentanţii administraţiei publice locale, respectiv primarii, consiliile locale, consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene.
RECOMANDARE: ALEGERI LOCALE CONSTANŢA. Vergil Chiţac, aplaudat la ieşirea din secţia de votare: ''Am votat pentru schimbare''
Programul secțiilor de votare
Secțiile se vor deschide duminică, 27 septembrie, dimineață, la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00. Pentru a-și putea exprima votul la alegerile locale, pe cetățenii trebuie să aibă la ei acte prin care să-și dovedească identitatea. La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară încheiat procesul de vot și închide secția.
Alegătorii care la ora 21.00 se află în incinta secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.De asemenea, la ora 21.00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.
RECOMANDARE: ALEGERI LOCALE CONSTANŢA. Stelian Ion: ''Astăzi simt că schimbăm ceva radical în Constanţa''
Cei care vor vota duminică vor trebui să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19, scrie digi24.ro.
RECOMANDARE: ALEGERI LOCALE CONSTANŢA. Mircea Dobre: ''Am votat pentru nişte oameni competenţi''
Candidaţii la Primăria Constanţa
Trei parlamentari, un fost ministru, un fost prefect, un fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, un fost preşedinte al unor asociaţii de promovare turistică s-au înscris în cursa pentru Primăria Constanţa. La Consiliul Judeţean Constanţa candidează un fost ministru, un fost deputat în două mandate şi un fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism.
RECOMANDARE: ALEGERI LOCALE CONSTANŢA. 17 candidaţi pentru Primăria Constanţa
Partidul Social Democrat îl sprijină în cursa pentru Primăria Constanţa pe actual primar Decebal Făgădău.Partidul Naţional Liberal l-a aruncat în lupta pentru Primăria Constanţa pe senatorul Vergil Chiţac, cel care candidase la această funcţie şi în urmă cu patru ani.Un alt parlamentar care a intrat în cursa pentru Primăria Constanţa este deputatul Stelian Ion, din partea USR-PLUS.Un alt deputat care a intrat în lupta pentru Primăria Constanţa este Mircea Dobre, fostul ministru al Turismului. El este în prezent preşedintele organizaţiei judeţene a Pro România Constanţa şi candidatul formaţiunii la Primăria Constanţa. Horia Constantinescu candidează la Primăria Constanţa din partea Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberale).
Claudiu Palaz, fost prefect, actual vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, candidează la Primăria Constanţa din partea PMP.Partidul Ecologist Român merge în cursa pentru Primăria Constanţa cu Corina Martin.
Marian Vasiliev, fost senator din partea PP-DD, candidează ca independent la Primăria Constanţa.O fostă colegă a lui Marian Vasiliev în cadrul PP-DD candidează, de asemenea, la Primăria Constanţa. Este vorba despre Nicoleta Ploscaru care a intrat în această cursă tot ca indepedent.
Pentru Primăria Constanţa mai candidează consilierul local indepedennt George Andrei Popescu, tot în calitate de independent, fostul arbitru de fotbal, în prezent om de afaceri, Constantin Frăţilă, din partea Ligii Organizate a Regiunilor Drepte – LORD şi Anton Traian Antoniadis din partea Uniunii Elene.
Candidaţii pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa
Partidul Social Democrat l-a aruncat în bătălia electorală chiar pe preşedintele organizaţiei judeţene, Felix Stroe. Partidul Naţional Liberal l-a desemnat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa pe fostul parlamentar Mihai Lupu.Candidatul Alianţei USR-Plus la preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa este Remus Negoi.Pro România l-a desemnat pe Răzvan Filipescu, să candideze la preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa, acesta fiind fostul şef al Autorităţii Naţionale pentru Turism în timpul Guvernului Ponta.
RECOMANDARE: ALEGERI LOCALE CONSTANŢA. 10 candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa
Alţi candidaţi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa sunt: profesoara Florentina Ioana Reşit din partea PMP, Daniel Constantin Moraru de la Partidul Ecologist Român, Gheorghe Haleţ de la Liga Organizată a Regiunilor Drepte – LORD, fostul candidat la alegerile prezidenţiale din 2019, Ninel Peia din partea Partidului Neamul Românesc, Dumitru Viorel Focşa din partea AUR, fostul preşedine al organizaţiei municipale a PNL, George Muhscină, ca independent.
Acces prioritar pentru persoanele cu risc mare de îmbolnăvire
Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.
Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.
În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot. Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.
Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.
La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional și le va fi măsurată temperatura cu ajutorul unui termometru noncontact.
Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.
În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:
- alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;
- se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;
- în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;
- alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;
- va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;
- după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;
- după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege,
alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;
- cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;
- alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;
- în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.
Acces eșalonat în sala de vot
Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.
Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.
Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal - SIMPV; dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.
În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.
Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.
Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ''Votat''. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.
Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ''Votat'', buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.
După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ''Votat'', după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.
Patru buletine de vot pentru fiecare alegător
La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ''Votat'' în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ''Votat'', care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ''Votat'' şi data scrutinului.
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
Cum poţi vota dacă nu eşti în localitatea de domiciliu sau dacă ai viză de flotant
La alegerile locale, românii cu drept de vot nu vor putea vota oriunde s-ar afla în acea zi, ci doar numai în localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Potrivit legislaţiei aflate la acest moment în vigoare, alegătorii cu viză de flotant pot vota în noua localitate de reşedinţă în două moduri: 1) pe lista permanentă - dacă au depus în prealabil până pe 4 septembrie 2020 o cerere la primăria respectivă pentru a fi înscrişi în Registrul electoral, 2) pe lista suplimentară - dacă au viză de flotant pentru acea localitate şi NU au depus o cerere de înscriere în Registrul electoral din acea localitate.
„Da, toată lumea cu viză de flotant va putea vota la alegerile locale, indiferent dacă depun acea cerere de înscriere în registrul electoral sau nu. Vor putea vota şi cei care îşi scot viza de flotant chiar şi în ziua alegerilor. Ei vor fi trecuţi pe listele suplimentare“, a declarat Constantin Mituleţu-Buică, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
Totodată, alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea la primăria unde se află noua reşedinţă de a fi trecuţi în Registrul electoral pe lista permanentă vor putea vota şi la adresa de domiciliu din buletin dacă se află în ziua scrutinului acolo. Expert Forum a realizat la rândul său o pagină în detaliu cu şi despre votul celor cu viză de flotant la alegerile locale.
Cum este verificat un alegător dacă a votat de mai multe ori
Biroul Electoral Central a stabilit procedura care va fi urmată la alegerile locale în cazul în care Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va semnala că o persoană a mai votat o dată în aceeaşi zi.
Potrivit hotărârii adoptate de BEC, în cazul în care, urmare a introducerii codului numeric personal al unui alegător în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal - SIMPV, acesta semnalează faptul că persoana care s-a prezentat la urne şi-a mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare mai întâi va aduce la cunoştinţa alegătorului că SIMPV a semnalat că şi-a mai exercitat o dată dreptul de vot la aceste alegeri şi că fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot prevăzută de art. 3 87 alin. ( 1) lit. b) din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei va contacta telefonic, prin intermediul terminalului pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale, iar convorbirea va fi înregistrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate infirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite exercitarea dreptului de vot.
Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate confirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite să voteze numai după ce acesta va completa şi semna împreună cu preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi operatorul de calculator un proces-verbal.
Alegătorul va preciza, în document, că, deşi i s-a adus la cunoştinţă că SIMPV a semnalat că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi că fapta de a vota de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, solicită în continuare exercitarea dreptului de vot.