Apele Române: Debitele Dunării au scăzut la jumătate faţă de media multianuală a lunii august. Apă restricţionată în 779 de localităţi

02 august 2022

Redactia DTV

Publicitate

Administraţia Naţională "Apele Române" a anunţat, astăzi, că, debitele Dunării au scăzut la jumătate faţă de media multianuală a lunii august, iar în 779 de localităţi au restricţii la alimentarea cu apă.

Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora.

Pe de altă parte, debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1.860 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).

Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge în jurul valorii de 2.000 mc/s în 8 august.

La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare. Conform datelor pe care le deţinem, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1.800 mc/s".

În total, 779 de localităţi sunt alimentate restricţionat la nivel naţional.

"În special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran", transmite ANAR.

La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

"Facem precizarea că reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz", transmite ANAR.

Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub cel necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 de staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

"Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia. Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate", a mai arătat ANAR.

Publicitate