Între prejudecăţi şi omenie. Dobrogea Tv, primită în Palatul doamnei Atisha, unde opulenţa este la ea acasă: ''Ne-a impresionat bunul simț de care au dat dovadă''

05 mai 2022

Redactia DTV

Publicitate

Dobrogea TV continuă să vă scoată la o plimbare pe meleagurile de mărgăritar din regiunea noastră. Dacă în primele materiale, aţi aflat despre mănăstirea de la Adâncata, iar apoi despre bisericile rupestre de la Dumbrăveni, astăzi lăsaţi-vă purtaţi pe noi meleaguri şi îmbrăţişaţi tradiţiile musulmanilor în ajun de Ramazan Bayram.

Reporterul şi realizatorul de emisiuni Alina Mitrache a poposit pentru câteva ore, în oraşul Babadag, un oraş situat între dealuri, cu nume turceşti și cu o istorie foarte veche și interesantă. În acest oraş trăieşte o comunitate însemnată de musulmani.

Dacă ajungeţi pe aceste meleaguri, punctele de vizitat ar fi: Geamia Ali-Gazi Pașa (unul dintre cele mai vestite lăcașuri musulmane de cult din ţara noastră), Mausoleul lui Ali-Gazi Pașa, Muzeul de Artă Orientală sau Mormântul lui Sari Saltuk Baba Dede. În toate aceste locuri încărcate de istorie, comunitatea şi tradiţia musulmană şi-au pus amprenta.

Totodată, dacă vreţi să petreceţi câteva ore în natură, un loc minunat în orice anotimp este Rezervația naturală pădurea Babadag.

La finalul vizitei sale, reporterul Dobrogea TV a ajuns în Palatul doamnei Atisha care a omenit-o cu gogoși, tradiţie specifică în ajun de Ramazan Bayram.

Palatul de lux avea camere spațioase, foarte curate, culori plăcute în interior, fotolii și canapele comode, cu marginile aurii și covoare care te conduceau către încăperile de la etaj. Casa este un adevărat spectacol de forme și opulență și uimește orice om de rând.

Întreaga aventură a reporterului Dobrogea TV o citiţi mai jos.

Geamia Ali-Gazi Pașa și Palatul Dnei Atisha

Săptămâna trecută am ajuns la unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult musulmane din Dobrogea, și anume Geamia Ali-Gazi Pașa.

Nu ne-am ales întâmplător această destinație, și asta pentru că, în perioada 2-4 mai, musulmanii sărbătoresc Ramazan Bayram, sărbătoare care încheie cele 30 de zile de post și rugăciune.

Istorie de peste 400 de ani și peisaj de basm

Pe șoseaua națională din Babadag, care face legătura dintre Constanța și Tulcea, pe strada Geamiei nr. 2, se află această geamie. Orașul Babadag este considerat de tranzit pentru turiștii care merg la Cetatea Enisala sau Cetatea Histria.

Moscheea Ali-Gazi Pașa este un monument istoric și arhitectural, considerată a fi prima clădire musulmană ridicată în România și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din această localitate a judetului Tulcea.

Despre ea, se spune că a fost construită în epoca medievală, datează din secolul al XVII-lea, anii 1609-1610, însă nu se știe dacă este vorba de anul în care a fost începută construirea ei sau anul în care a fost finalizată. Așa cum spune și numele, a fost ridicată de generalul Ali Gazi Pașa. Această geamie impresionează prin stilul pe care-l adoptă, iar detaliile sunt spectaculoase și frumos executate.

Locul nu a fost ales întâmplător și asta pentru că generalul Ali Gazi și-a mutat reședința în această zonă, pentru a putea contracara mai eficient mișcările țariștilor.

Moscheea a trecut printr-un incediu în timpul războiului ruso-turc, iar în perioada 1990-1999 a fost restaurată de o fundație din Turcia, care i-a redat strălucirea de altadată. Acum, cei care îi trec pragul pot admira în interior unele dintre cele mai frumoase decorațiuni sculptate în lemn din zona europeană și covoare persane vechi de sute de ani aduse din Turcia.

Orașul Babadag sau „Muntele Tatălui”

Babadagul („baba” = părinte, tată; „dag” = munte ) era deja o zonă cu o încărcătură religioasă, pentru că era locul în care trăise Sari Saltuk Baba Dede, și o să vedeți de ce, iar Gazi Ali Pașa a decis să întemeieze aici o moschee.

Pentru că a iubit atât de mult zona, în 1620, Gazi (supranumele care înseamnă „viteaz” și pe care l-a primit pe câmpul de luptă) Ali Pașa a fost înmormântat lângă moscheea pe care a fondat-o, iar mausoleul în care acesta își duce odihna veșnică se poate vizita și el, o dată ce ai intrat pe poarta lăcașului de cult.

În curtea moscheei se află și casa în care trăiește imamul comunității. De fapt, aici, există doi imami, unul din România și altul din Turcia.

Înainte de a porni la drum, ne-am dorit să fim pregătiți și am apelat la Aymer, care știe limba turcă, ne-a tradus din turcă în română și, în același timp, este profesor de religie islamică. Ea a fost cea care a sunat la geamie, a vorbit cu hogea, iar dumnealui ne-a întâmpinat la sosire și a stat cu noi pe tot parcursul șederii noastre acolo.

Vă spuneam mai sus că la această geamie există doi imami, iar noi, l-am cunoscut pe cel din Turcia. Este din Istanbul, iar la noi în țară este de doar 5 luni. A dat un examen, însă nu știa înainte de susținerea lui în ce țară va ajunge. Mandatul este pentru 5 ani, apoi se va întoarce în țara natală.

Yunus Bozok, hoge la geamia Ali-Gazi Pașa, a terminat Facultatea de Teologie, numită Ilahiyat, are 3 copii, doi baieți și o fată, însă niciunul nu urmează calea tatălui, deși și-ar fi dorit. Unul este polițist, altul profesor, iar fiica profesează ca tehnician dentar.

De 32 de ani este preot, a venit pentru prima dată în România, iar soția urmează să ajungă în curând la noi în țară, unde va sta alături de soț, pe toată perioada misiunii sale aici.

Hogea a mai fost într-o altă misiune, tot de cinci ani, în Macedonia de Nord, în Valandovo, și i-a plăcut acolo, pentru că era foarte multă verdeață.

L-am întrebat dacă vin mulți oameni la geamie și ne spunea că, pe perioada iernii, vin cam 30 de persoane la rugăciune, vara mult mai puțini, și asta pentru că musulmanii din Babadag pleacă la muncă în străinătate.

Geamia se poate vizita toată ziua, precum și celelalte obiective din cadrul ansamblului istoric medieval și așa veți vedea multe obiecte ce fac parte din arta orientală decorativă.

Ne-am descălțat la intrare, iar covorul se simțea moale la fiecare pas, îmbrăca întreaga musalla (sala de rugăciune) și are rol de purificare a solului.

Culoarea predominantă a covorului este roșu, iar pe toată întinderea se repeta un tipar și, la ce suprafață are, este posibil să fie format din mai multe bucăți.

Încăperea este spațioasă, simplă, fără obiecte de mobilier somptuoase. Ne-a atras atenția o nișă, acolo unde se aflau veșmintele religioase ale imamului.

În partea stângă a sălii era amplasat un scăunel (rahla), pe care se pune Coranul și un fel de strană înaltă, unde erau depozitate cărțile religioase.

În partea de sus, sala de rugăciune este înconjurată de un balcon de lemn (sahan), ridicat pentru femeile care stau în spate și nu trebuie să tulbure rugăciunea bărbaților.

Tavanul geamiei este și el tot din lemn, iar în mijloc se află un candelabru mare.

Mausoleul lui Ali-Gazi Pașa

După ce am ieșit din geamie, o alee te duce la un mausoleu sub forma unui chioșc hexagonal, având drept acoperiș o cupolă ce se termină cu simbolul Semilunii.

După ce intri, interiorul este foarte simplu, specific musulman, iar mormântul generalului Ali-Gazi Pașa este acoperit de o construcție din lemn pe care este așezată o carpetă verde închis, pe care sunt cusute texte religioase. Tot acolo, pe niște foi, sunt traduse mai multe citate, de exemplu: „Pentru fiecare comunitate este un soroc. Când sosește sorocul lor, ele nu pot nici să-l întârzie cu un ceas și nici nu-l pot grăbi”.

Mormântul lui Sari Saltuk Baba Dede

De orașul Babadag este legat și numele lui Sari Saltuk Baba Dede, care a adus islamul în această parte a Dobrogei. Este considerat părintele și fondatorul acestui oraș, despre care se spune că a fost conducătorul a 10.000 de familii de turci selgiukizi, iar împreună au venit în Dobrogea între 1263-1278, cerând împăratului bizantin de la acea vreme dreptul de a se așeza în regiune. A murit în 1304, însă, în cinstea sa, în 1484, sultanul Baiazid al II-lea Veli a comandat ridicarea unui mausoleu care poate fi vizitat în oraș, iar acum a devenit loc de pelerinaj.

Legenda celui considerat liantul dintre musulmani și creștini

Sari Saltuk Baba este cunoscut drept liantul între musulmani și crestini, i-a ajutat pe musulmani să se iubească între ei și era denumit și Sfântul Nicola. Considerat un personaj legendar, curajos și înțelept, un om al cărui nume are o puternică încărcătură spirituală, este simbolul culturii turcești din Asia Centrală și până în Europa. Cunoscut a fost și pentru puterile sale supranaturale și forța sabiei din lemn de curmal, cu ajutorul căreia a tăiat în două un copac pe care zece persoane nu îl puteau cuprinde.

Misiunea sa a fost aceea de a răspândi religia islamică pe teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră.

A încetat din viață la vârsta de 99 de ani, fiind otrăvit și apoi înjunghiat de dușmanii săi.

Se spune că dacă mergi la mormântul lui, care este foarte aproape de geamie, se poate ajunge chiar și pe jos, nu sunt mai mult de 500 de metri, și te rogi, atunci și se îndeplinește dorința, el fiind considerat ca o punte între oameni și Allah, este cel care mediază rugăciunea fiecăruia.

Chiar dacă la intrare găsiți un lacăt și lanțuri, să știți că lanțurile se pot da la o parte cu ușurință și apoi pătrundeți în curte. Mausoleul are o ușă din lemn, iar după ce o deschideți, vedeți că și aici, la fel ca și în cazul generalului Ali-Gazi Pașa, mormântul este acoperit de o construcție din lemn, pe care este așezată o carpetă verde, pe care sunt cusute texte religioase.

Palatul doamnei Atisha și tradiția gogoșilor în ajun de Ramazan Bayram

Probabil mulți dintre dumneavoastră erați curioși, încă de la începutul acestei descrieri, să ajungeți la poveștile despre Palatul doamnei Atisha.

Pentru că în aceste zile este Bayramul și eram interesați de tradițiile acestei populații de religie musulmană, ne-am dorit încă de la plecarea din Constanța să asistăm la prepararea unui produs tradițional turcesc.

Aymer, profesoara de religie islamică, nu a putut să ne ajute din acest punct de vedere, nu cunoștea pe nimeni în Babadag, însă ... Providența a fost cea care și-a aplecat privirea asupra noastră și ne-a îndeplinit dorința. Cum? Vedeți în rândurile următoare!

Abia ajunsesem la geamie și așteptam ca hogea Yunus Bozok să ne deschidă, iar prin fața lăcașului de cult trecea o doamnă cu straie care ne duceau cu gândul la tradiția orientală.

Am oprit-o și am întrebat-o dacă ne primește să ne arate cum se prepară un produs tradițional turcesc.

Cu foarte mare hotărâre, ne-a răspuns pe loc că da, chiar se îndrepta să cumpere cele necesare gogoșilor tradiționale. Țin să vă menționez că acest Ramazan Bayram reprezintă sărbătoare dulciurilor la credincioșii musulmani, iar gospodinele prepară aceste gogoși sau pesmeți, cum îi mai numesc ei, în ajun de Bayram.

Ne-a spus că, după ce terminăm de vizitat moscheea, ne așteaptă la ea acasă, și ne-a explicat cum să ajungem. Ceea ce am și facut! Știam un nume și aveam în cap o explicație a unei locații, așa că iată-ne acasă la doamna Atisha.

Am fost foarte surprinși, pentru că, atunci când am ajuns, nu era o casă obișnuită, ci ... un adevărat palat!!! Acum aveam o dilemă: nu știam dacă am înțeles eu bine că aceea este locația. Din curte iese un bărbat pe care l-am întrebat dacă doamna Atisha locuiește acolo și răspunsul a venit imediat, afirmativ. Mai mult chiar, ne-a însoțit în interior, iar după câteva trepte pe care le-am urcat, avea să ni se deschidă în față o încăpere imensă, era salonul mare, cred ca avea 100 de metri pătrati, era pentru oaspeti si mese festive, iar sus aveau 4 camere pentru membrii familiei. Se vedea că oamenii în a căror locuință am intrat nu se fereau să se mândrească cu casa lor.

Chiar dacă doar veți trece prin localitatea Babadag, casele impresionante se văd de la stradă și atrag atenția oricărei persoane care ajunge pe acolo. Sunt zeci de astfel de locuinte impunătoare, iar casele cu două-trei etaje au devenit deja tradiție în zonă.

Mărimea este cu siguranță unul dintre aspectele importante în construirea unei asemenea vile. Cu cât este mai mare și are materiale mai scumpe, cu atât mesajul transmis este cel corect – aici locuiește o familie cu o stare materială bună.

Revenind la povestea noastră, ni s-a explicat că, în nopțile sfinte, și cu o zi înainte de sărbători, se fac gogoși (pesmeți), noi le-am spune scovergi, după aspect și gust. Se spune că mirosul lor se duce la cei dispăruți și se pregătesc special pentru cei din lumea de dincolo. Cu aceste gogoși merg din casă, în casă, fetele de măritat, să le împartă.

La un moment dat, au venit două domnișoare îmbrăcate în rochii elegante, iar frumusețea și gingășia lor nu puteau să nu fie remarcate. Aveau în mână o galetușă acoperită cu un ștergar, iar când au dat la o parte ștergarul, în interior se aflau aceste gogoși aurii și pufoase, pe care le-au împărțit gazdei noastre.

Am vrut să fim acolo, când se prepară pesmeții, însă am ajuns puțin mai târziu, așa că doamna Atisha deja pregătise bunătățile pentru oaspeți.

Doamna Atisha este o femeie tânără, are 35 de ani și patru copii, doi băieți și două fete. În acea casă frumoasă, momentan locuiesc șase persoane, ea cu soțul și cei patru copii. Ne-am bucurat că a răspuns atât de prompt unor necunoscuți și, mai ales că ne-a deschis ușa casei sale, astfel am putut fi părtași la o mică parte din tradițiile și obiceiurile specifice religiei musulmane. Fuseseră la o nuntă cu o seară înainte și, deși erau obosiți, au stat și ne-au împărtășit din viața și experiența lor, cu o energie pozitivă, cum rar îți e dat să întâlnești la oamenii pe care îi întâlnești întâmplător, pe stradă, și le mulțumim gazdelor pentru ospitalitate.

După cum se observă din fotografii, femeile căsătorite își acoperă părul, iar acest lucru face și el parte din tradiția musulmană.

Pe tot parcursul șederii noastre am făcut cunoștință cu mai mulţi membri ai familiei, de la soț, copii, socri, veri și nepoți, și iată că la final, am fost vreo 16 persoane, însă bucuria cu care ne-au primit a fost de admirat. Ne-a impresionat bunul simț de care au dat dovadă, pentru că ei se pregăteau să meargă la padure, dar au amânat plecarea pentru a ne primi și a sta cu noi, să dea însemnătate anumitor momente sau întâmplări din viața lor, iar la plecare, toți cei prezenți am vrut să facem o fotografie împreună.

Ne-am întors obosiți acasă, dar putem spune că am început luna mai în cel mai frumos mod cu putință, pentru că am cunoscut tradiții și obiceiuri, iar tradițiile ascund ințelesuri profunde, despre relațiile interumane. A fost o experiență de neuitat și cu siguranță ne vom aminti de această zi.

Publicitate