Tradiţii şi obiceiuri, în Joia Mare. Ce semnifică focul morților sau nunta urzicilor, de ce nu se doarme în această zi

21 aprilie 2022

Redactia DTV

Publicitate

Joia Mare este o zi cu o însemnătate deosebită. Joia de dinaintea Paştelui mai este denumită Joia Mare, Joi Marele, Joia Patimilor, Joia Neagră sau mai rareori Joimărica. Astăzi, se vopsesc ouă iar cine doarme în această zi e considerat leneş. Tot acum, se face borş care ţine tot anul, nu se mai mânâncă urzici, se fac focuri din vreascuri pentru morţi şi copiii umblă prin sat cu toaca, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti”, citat de news.ro.

„Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chiar ard fuioarele netoarse.

Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă: „Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele”, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti”.

În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de Strigare peste sat, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle pentru că se spune că ouale înroşite în această zi nu se strică tot anul. În Muntenia, există credinţa că, dacă se îngroapă din aceste ouă la hotarele unei moşii n-o să bată piatra pe această moșie, scrie hotnews.ro.

Atât în Transilvania cât si in Banat există credința că în Joia Mare nimănui nu-i este iertat să doarmă, căci cine doarme în ziua aceasta, acela rămâne ”puturos, leneș și netrebnic” un an întreg. Iar dacă Joimărița vine și găsește o femeie dormind, o face leneşă şi incapabilă de lucru peste tot anul.

În satele din Moldova, sătenii continuă să păstreză cu sfinţenie tradiţiile de Paşte. „Focul morţilor” are loc în Joia Mare, pentru a alunga spiritele rele şi a încălzi sufletele celor dragi care au trecut în nefiinţă, potrivit adevarul.ro.

Sursă foto: Primăria Constanţa Facebook

Publicitate