Ucrainencele care au încântat constănțenii cu dulciurile lor își închid afacerea: „Mâine este ultima noastră zi de muncă”
Au fugit din calea bombelor și au ajuns la Constanța, acolo unde și-au deschis o mică afacere. Este vorba despre un grup de ucrainence care nu au vrut să fie o povară pentru români și s-au decis să vândă vareniki, un desert tradiţional din țara lor. S-au promovat pe Facebook, iar comenzile nu au încetat să apară.
Deși mica lor afacere a fost un real succes, iar desertul lor era din ce în ce mai cerut, acum sunt nevoite să o închidă pentru că unele dintre fete au decis să se întoarcă acasă, în Odessa.
„Ne pare rău, este deja vândut. Vino în Ucraina când totul s-a terminat
Buna ziua. Unele dintre fetele noastre au decis să se întoarcă acasă la Odesa. Drept urmare, mâine este ultima noastră zi de lucru.
Avem niște găluște. Dacă vrei, scrie-i mesagerului????
Cireșe 8 porții
9 porții de brânză de vaci
Carne 7 portii
Cartofi cu ciuperci 15 portii”, se arată pe pagina de Facebook.
În timp ce unii constănțeni le-au felicitat pentru puterea lor de a merge mai departe și pentru succesul afacerii lor, sunt alții care susțin că datorită „statutului de refugiat” au avut un asemenea succes însă, în cazul românilor era nevoie de mult mai mult timp. Mai mult, sunt și constănțeni care se întreabă dacă au primit avizele necesare pentru a comercializa mâncare și își doresc să fie controlate.
Povestea lor a fost relatată şi într-o postare emoţionantă a Asociaţiei Zi de Bine. O redăm mai jos.
„Aveau vieți ca ale noastre, cu copii, cu soți, cu probleme de rutină de felul „Ce naiba le mai gătesc diseară?” și cumpărături în weekend, cu joburi sau mici afaceri în care își punea inimă, experiență, talent.
În altă zi, totul dispare și te pomenești în fața alegerilor imposibile: dacă rămâi, viețile copiilor și viața ta sunt în pericol. Dacă pleci, lași în urmă băiatul mai mare și bărbatul pe care-l iubești. Știți, de cele mai multe ori, cei care au rămas i-au convins să plece pe cei care au plecat.
Ce scriem noi aici e nimic față de ce se întâmplă în fiecare familie de ucraineni a cărei existență a fost sfârtecată de război.
Și este doar un crâmpei din realitatea acestor femei extraordinare pe care le-am descoperit: câteva ucrainence care au fugit din Odessa și s-au refugiat la Constanța. Și, după câteva zile de șoc, au zis: „Nu se poate așa, trebuie să facem ceva ca să supraviețuim. Trebuie să facem găluște!”. Și-au făcut un cont pe Facebook și au dat de veste.
„De obicei, arătăm mai bine. S-a întâmplat că a trebuit să ne părăsim casa pentru o vreme (sperăm că nu pentru mult timp). Vă mulțumim pentru primirea călduroasă în România. Probabil că nu vom înceta să vă mulțumim. Dar nu vrem să fim o povară pentru cetățenii români de rând. Prin urmare, am decis să gătim și să vindem găluște ucrainene foarte gustoase. Sperăm să vă placă și dumneavoastră."
Nu știu nici română, nici engleză. Google Translate le e traducător personal și niciodată până acum n-am îndrăgit în halul ăsta Google Translate. Dacă vreți să știți ce e o „catastrofă globală”, să știți că e vorba de situația în care „hypermarketul a rămas fără cireșe înghețate. Am cumpărat-o pe toate și acum a dispărut.”
În săptămâna asta s-au întâmplat multe. Am cunoscut aceste ucrainence extraordinare, am mai învățat un cuvânt în ucraineană - varenyk = aluat fiert = (de fapt) găluștele pe care noi le știm de colțunași.
Despre restul, dimineața, la cafeaua cu lapte sau fără, cu zahăr sau fără, dar neapărat cu #JurnalulDeBINEri", scrie Asociatia de Bine pe Facebook.
Sursă foto: Facebook Varenyk