A 36-a zi de război în Ucraina

Oraşul ucrainean Irpin, distrus pe jumătate. Zelenski: Nu renunţăm la nimic. Şi vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru

31 martie 2022

Redactia DTV

Publicitate

Este ziua 36 de coșmar pentru ucraineni. Din ce în ce mai multe orașe au fost pradă atacurilor rusești, iar milioane de familii au fost destrămate. Bărbații rămân în urmă să lupte, în timp ce femeile împachetează un geamantan pe grabă și fug cu copiii din calea morții. Culoarele umanitare menite să faciliteze evacuarea civililor au fost și ele atacate. Mii de oameni nevinovați și-au pierdut viața.

Retragerea rușilor de lângă Kiev este o consecință a rezistenței ucrainenilor, spune Volodimir Zelenski, într-un mesaj transmis în noaptea de miercuri spre joi. El susține că armata ucrainană este pregătită să apere la fel de bine și regiunea Donbas, asupra căreia a anunțat Rusia că se va concentra, potrivit Digi 24.

Oraşul Irpin, distrus pe jumătate

Markuşin a făcut această evaluare într-o conferinţă de presă, miercuri, spunând: „Putem vedea că 50% din oraş şi infrastructura critică a fost distrusă, iar molozul nu a fost îndepărtat încă”.

Recent, forţele ruse au atacat oraşul Irpin, dar acum acesta se află sub controlul ucrainenilor, întrucât forţele ucrainene au ripostat, a afirmat primarul într-un interviu pentru CNN, tot miercuri.

El a arătat că, în ciuda luptelor, multe persoane rămân în oraş.

„Cât despre reluarea alimentării cu apă şi energie, acest lucru nu s-a întâmplat şi este prea periculos din cauză că oraşul este bombardat constant”, a adăugat Markuşin.

Rusia anunță încetarea focului în Mariupol

După cinci săptămâni de război, ministerul rus al Apărării anunță din nou o încetare a focului în Mariupol, orașul pe care bombardamentele l-au distrus aproape complet.

La ora locală 10, atacurile ar urma să înceteze, pentru ca civilii care vor să plece să poată fi evacuați.

Nu ar fi pentru prima dată când Moscova promite încetarea focului la Mariupol, pentru crearea unui coridor umanitar. Până acum, de cele mai multe ori, nu și-a respectat această promisiune și militarii ruși au deschis focul asupra civililor care fugeau din oraș.

În cinci săptămâni de război, în Mariupol au murit cel puțin 5.000 de oameni.

Zelenski: Nu renunţăm la nimic. Şi vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru

Zelenski a afirmat, miercuri seară, în mesajul zilnic transmis încă de la începutul războiului că „există o situaţie reală pe câmpul de luptă”, aceasta fiind principala preocupare în acest moment.

„Noi nu renunţăm la nimic. Şi vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru, pentru fiecare dintre oamenii noştri”, a transmis preşedintele ucrainean.

„Da, este în desfăşurare un proces de negociere. Dar astea sunt totuşi doar vorbe. Până acum nimic concret. Se mai vorbeşte despre aşa-zisa retragere a trupelor ruse de la Kiev şi Cernigău. Despre aşa-zisa reducere a activităţii ocupanţilor în aceste direcţii. Noi ştim că asta nu este o retragere, ci consecinţele exilului. Consecinţele muncii apărătorilor noştri. Dar mai vedem că este în acelaşi timp o acumulare a forţelor ruse, pentru noi lovituri în Donbas. Şi ne pregătim pentru asta”, a afirmat Zelenski, în mesajul video.

El a continuat: „Nu credem pe nimeni, nu avem încredere în construcţii verbale frumoase”.

Zelenski le-a transmis celor care pretind că pot învăţa trupele ucrainene să lupte că cel mai bun mod de a face asta este direct pe câmpul de luptă, „nu dintr-un fotoliu de acasă sau din locul unde aţi plecat pentru a fi în siguranţă”.

El a afirmat că a discutat cu preşedintele SUA, Joe Biden, conversaţia fiind „foarte detaliată” şi durând o oră, şi că a mulţumit pentru ajutorul umanitar.

„Şi am subliniat că acum este un punct de cotitură. I-am spus preşedintelui Biden de ce are nevoie Ucraina. Şi am fost cât se poate de sincer cu el. Sprijinul Statelor Unite este vital pentru noi”, a adăugat preşedintele Ucrainei.

Zelenski a amintit că s-a adresat Parlamentului şi poporului norvegian, care au sprijinit semnificativ Ucraina, dar şi că a vorbit cu preşedintele Egiptului şi cu prinţul moştenitor al Emiratelor Arabe Unite.

El a subliniat că ucrainenii luptă pentru a supravieţui în acest „război patriotic” cu Rusia.

„Sunt aceia care lucrează împreună pentru a apăra statul. Ca Ucraina să îşi câştige viitorul. Apreciem munca fiecărei astfel de persoane. Şi sunt cei care pierd timpul şi lucrează doar să îşi păstreze funcţia. Azi am semnat primul decret pentru a rechema o astfel de persoană. Un astfel de ambasador al Ucrainei, din Maroc. Şi ambasadorul din Georgia a fost rechemat. Cu tot respectul, dacă nu sunt arme, nu sunt sancţiuni, nu sunt restricţii pentru firmele ruseşti, vă rog să vă căutaţi un alt serviciu”, a transmis Zelenski.

Anterior, directorul adjunct al Biroului Preşedintelui Volodimir Zelenski, Ihor Zhovkva, a afirmat că negocierile dintre Rusia şi Ucraina „au progresat, cu siguranţă”, deoarece pentru prima dată delegaţia rusă a ascultat ce a avut de comunicat partea ucraineană.

Cu toate acestea, Ucraina nu va ceda „niciun centimetru” din teritoriu.

Rubla revine la nivelul de dinainte de război

Rubla rusească și-a revenit la nivelul la care era atunci când a început războiul, după o perioadă în care a scăzut dramatic pe fondul sancțiunilor internaționale, scrie BBC.

Miercuri, moneda se tranzacționa la un curs de 85 de ruble pentru un dolar american, aproximativ aceeași valoare pe care o avea înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie. Cel mai scăzut curs a fost în 7 martie - 150 de ruble pentru dolar -, acela fiind momentul când administrația Biden a anunțat interzicerea importurilor de petrol și gaze din Rusia.

Rusia a fost forțată să implementeze măsuri financiare stricte pentru a susține rubla, prin creșterea ratelor dobânzilor la 20% – încurajând astfel investițiile în rublă – și impunând controale ale capitalurilor, ceea ce înseamnă că oamenii nu pot schimba rublele pe alte valute.

De asemenea, în evoluția cursului a contat și amenințarea Kremlinului că îi va obliga pe importatorii europeni de gaze precum Germania să plătească livrările în ruble – crescând astfel valoarea monedei. Un alt ajutor a venit din China și India, care au crescut cantitatea de petrol rusesc pe care o cumpără datorită discounturilor generoase primite din partea Moscovei.

Experții avertizează, totuși, că Banca Centrală a Rusiei își asumă riscuri prin creșterea ratelor dobânzilor, ceea ce îi poate obliga în cele din urmă pe ruși să ocolească controalele de capital și să mute moneda în sume mai mici.

Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. „Cu cât pachetele de sancțiuni vor fi mai puternice, cu atât mai repede vom readuce pacea”, a spus el.

Sursă text: news.ro / Digi 24 / Daily Mail

Sursă foto: news.ro

Publicitate