Mortalitatea delfinilor, în scădere: aproape 50 de mamifere au eșuat la țărmul Mării Negre, anul trecut

10 ianuarie 2022

Publicitate

Delfinii reprezintă unele dintre cele mai inteligente mamifere acvatice însă, admirația pe care le-o purtăm nu este suficientă. Activitățile pe care omul le realizează pe uscat le pot afecta calitatea vieții, iar deșeurile marine pot duce la îmbolnăvirea lor sau chiar la deces. Majoritatea reziduurilor din Marea Neagră sunt compuse din plastic care sunt înghițite de viețuitoarele marine. Anul trecut, aproape 50 de delfini au eșuat la țărmul Mării.

În ultimii 10 ani, voluntarii Mare Nostrum au urmărit și analizat cauzele care duc la îmbolnăvirea sau decesul delfinilor. Chiar dacă încă există astfel de situații, un motiv de bucurie o reprezintă mortalitatea în scădere a acestor mamifere.

„Spre exemplu, pentru anul trecut avem 49 de cazuri înregistrate. Cel mai mare număr pe care l-am înregistrat în activitatea mea de 10 ani, a fost 177 de exemplare în 2012. Nouă cazuri au putut fi identificate ca survenind în urma unor interacțiuni cu plase de pescuit sau cu o activitate pescărească”, a declarat Marian Paiu, director executiv ONG Mare Nostrum.

Omul reprezintă unul dintre factorii principali care afectează calitatea viețuitoarelor marine iar o parte dintre activitățile pe care le desfășoară pe uscat se află în strânsă legătură cu animalele acvatice.

„Undeva de la 30% până la 90-95% din eșuările care au loc într-un an de zile pot surveni în urma unei capturi accidentale sau nu, dacă vorbim de perioade de prohibiție, când este interzis pescuitul la Marea Neagră. Între 15 aprilie și 15 iunie de exemplu, la calcan. În iarnă am avut tot felul de survey-uri seismice în Marea Neagră, activitate care deranjează sau poate chiar cauza răni sau mortalitate în rândul delfinilor. Avem poluarea, presiunea pe care o pune turistul și navigația”, a mai declarat Marian Paiu, director executiv ONG Mare Nostrum.

Deșeurile marine reprezintă și ele o problemă foarte mare atunci când ne referim la cauzele îmbolnăvirii delfinilor din Marea Neagră și nu numai. Pentru a-i proteja, oamenii ar trebui să țină cont de câteva aspecte.

„Această imagine pe care ne-au oferit-o cei de la Comisia Europeană legată de plastic, care inevitabil a ajuns în farfuria noastră, fie că îl vedem, fie că nu-l vedem, fiind ingerat de viețuitoarele marine. Și aici nu mă refer doar la delfin, ci mă refer la pești, la moluște, la orice animal care trăiește în mediul marin. Și imaginați-vă cu atât mai mult pentru delfini care, la rândul lor mănâncă alte animale din habitatul marin”, a mai declarat Marian Paiu, director executiv ONG Mare Nostrum.

„Există o metodă foarte simplă de a limita cantitatea de deșeuri marine ce ajunge în Marea Neagră, astfel încât viețuitoarele marine să nu fie afectate. Iar această metodă eficientă se numește educație. În momentul în care avem această educație durabilă”, a declarat Ramona Crângașu, PR Mare Nostrum.

În anul 2019, în Marea Neagră se regăseau cele mai multe deșeuri marine, iar 90% dintre acestea erau compuse din plastic. Mai mult, conform statisticilor, 80% dintre aceste deșeuri erau provenite în urma activităților realizate de om pe continent. Conform ONG-ului Mare Nostrum, la noi în țară, anul acesta, cele mai multe deșeuri marine se strâng în gura Portului Constanța, între Constanța și Tuzla, la Corbu, la Vadu și la Gura Portiței.

Și constănțenii sunt dezamăgiți de comportamentul celor care nu au grijă de mediul înconjurător și aruncă deșeuri la voia întâmplări, fără să se gândească că aceste acțiuni ne afectează pe noi toți.

„E foarte trist fiindcă se vede curată dar, într-adevăr, e cea mai poluată. Eu nu mai trăiesc în România, trăiesc în altă țară și am cunoscut lume diferită”, spune un turist.

„Eu cred că Marea Neagră este una dintre cele mai poluate deoarece oamenii nu au grijă de natură, își bat joc de natură și eu cred că ar trebui să avem grijă”, spune un copilaș.

Anul acesta, pentru a ridica un semnal de alarmă, voluntarii de la Mare Nostrum au inițiat un proiectul „Cercetarea interacțiunii dintre cetacee și deșeurile marine în România” prin care au urmărit identificarea modului în care deșeurile marine afectează mamiferele marine. La acesta au participat 600 de cadre didactice și elevi, precum și un număr de peste 9.000 de oameni.

Publicitate