Vești proaste pentru iubitorii de fructe de mare. Rapanele din Marea Neagră ar putea dispărea din meniurile cherhanalelor

06 august 2021

Publicitate

Veşti proaste pentru turiştii amatori de fructe de mare. Rapanele din Marea Neagră ar putea dispărea din meniurile cherhanalelor. Uniunea Europeană vrea să oprească exploatatea lor. Pescarii spun însă că această decizie ar duce la falimentarea sectorului piscicol şi la fel de mult ar avea de suferit şi cel turistic.

Rapanele sunt unele dintre cele mai cerute preparate în cherhanalele de pe litoralul românesc. Gătite pe plită sub formă de frigărui, în sos de vin roşu sau pe platourile calde, acestea sunt preferatele turiştilor aflaţi în vacanță la mare.

„Avem frigărui de rapane cu legume. Roșie, ceapă și ardei. Rapană de Marea Neagră, obligat. O să le punem la fript iar după ce se frig o să le punem la o gustare rece, cu icre”, spune un bucătar.

„Inele de calamar, creveți, midii, rapane și caracatiță. Este cerută de turiști”, spune o bucătăreasă.

Însă rapanele de Marea Neagră ar putea dispărea din cherhanale. Patronii restaurantelor spun că acest lucru ar fi o mare pierdere.

„Ar fi o mare pierdere și pentru noi și pentru clienți. Cu atât mai mult că turistul nostru s-a învățat ușor-ușor cu fructele de mare autohtone”, a declarat Sorin Rusu, manager cherhana.

Şi turiştii sunt de aceeaşi parte a baricadei. Recunosc că nu există vacanță fără o masă pescărească.

„E păcat. Mare păcat. Mare păcat. Nu cred că este chiar pe cale de dispariție în momentul de față. Cred că mai de grabă am fi putut să o trecem așa cum au fost trecute și alte bucate tradiționale românești precum scrumbia de Dunăre și așa mai departe. Cred că am fi putut să trecem și rapana de Marea Neagră”, spune un turist.

„Toată lumea comandă destul de mult adică nu, nu ar trebui să o scoată”, spune o turistă.

„Ar fi păcat pentru că stam mereu la mâna străinilor să ne cumpărăm fructele noastre pe care le avem aici, lângă noi”, spune un turist.

Uniunea Europeană ar putea decide că rapenele sunt o specie invazivă, iar România și Bulgaria ar trebui să ia măsuri, însă ele să nu fie agresive. Chiar și așa, specialiștii susțin că acest lucru este unul extrem de dur și nu se impune.

„Probabil va sta foarte puternic sectorul de pescuit românesc. Captura de rapană depășește 95% din totalul capturilor românești. Va dispărea din meniurile restaurantelor pentru ceea ce presupune că va putea fi adusă din zona inactivă, din China sau Japonia. Nu este o variantă fezabilă. În acest moment, stocul este ținut sub control. Captura a început să scadă. Anul trecut am atins 4.000-5.000 de tone captură. După părerea noastră ar putea permite lăsarea acestei specii în forma ei actuală, de resursă exploatabilă”, a declarat Victor Niță, biolog INCDM.

„Rapana e bună. La ora actuală înseamnă 60% valoric sau 80% valoric din pescuitul din Marea Neagră. Această specie îmbogățește Marea Neagră cu ceva. Părerea mea este că rapana ar trebui să rămână”, a declarat Adrian Bîlbă, director CMSN Constanța.

Biologii sunt de părere că eradicarea imediată a acestei specii este imposibilă. Și asta pentru că în zona de sud, relieful marin nu ar permite decât intervenţia scafandrilor, iar pentru acest lucru ar fi nevoie de un număr foarte mare de oameni.

„Dacă ne gândim la zona de sud, cu foarte multe stânci, pentru a elimina total ar fi nevoie de un efort logistic considerabil. Ar fi vorba de sute de scafandri. În ceea ce privește zona de nord, zona nisipoasă, se poate utiliza unealta traul, aceasta are impact asupra fundului mării. Există și exemplare de calcan care nu sunt ținta pescuitului de rapană. Ar fi un dezastru pentru ecosistem”, a mai declarat Victor Niță, biolog INCDM.

În sud avem stânci și doar manual…efortul logistic ar fi considerabil, și nu se poate. În nord, cu traul, are un impact asupra fundului mării. Sunt exemplare de calcan acolo. Ar însemna o utilizare imensă cu efect dezastruos.

Singura soluţie ar fi ca statele Uniunii Europene cu ieşire la Marea Neagră, vizate de această iniţiativă, să poarte discuții și să ajungă la un consens, astfel încât rapana să rămână în continuare o resursă exploatabilă, chiar dacă vorbim de o specie invazivă.

Publicitate