OMUL, DUŞMANUL MĂRII

Ce spun specialiştii despre mucilagiul marin care a ajuns și în Marea Neagră. Pericol pentru floră și faună: "Astea sunt generate de activităţile umane"

18 iunie 2021

Redactia DTV

Publicitate

Mucilagiul marin a ajuns și în Marea Neagră. Acesta opreşte oxigenul să pătrundă în apele de mică adâncime, provocând astfel moartea speciilor de peşti şi a crustaceelor. Ameninţarea vine de pe coasta Turciei, unde din luna mai a fost sesizat acest fenomen. O regiune extinsă a Mării Marmara a fost deja acoperită de această substanță vâscoasă, care a apărut ca urmare a încălzirii globale și a depozitării incorecte a deșeurilor.

Turcia se confruntă de mai bine de o lună cu un fenomen rar. O parte din Marea Marmara este acoperită de o substanță vâscoasă. Aceasta este numită mucilagiu marin. Potrivit specialiștilor, pătura de la suprafața apei s-a format din cauza poluării și a schimbărilor climatice.

"Astea sunt generate de activităţile umane, care înseamnă exces de nutrienţi, mai ales fosfor crescut de 4-5 ori faţă de limitele acceptabile. Excesul de nutrienţi generat de canalizări, de fertilizanţi ce ajung să nu mai poată fi procesaţi de etajele trofice ale mării fac să genereze această glicoproteină produsă de alge”, a declarat dr. Adrian BÎLBĂ, director CMSN.

Mucilagiul marin oprește oxigenul să pătrundă în apă, și astfel flora și fauna este distrusă.

"Colmatează branhiile peştilor sau aparatul de filtrare al moluştelor. De asemenea, aceste aglomerări dacă se depun pe fundul mării se descompun şi duc la o hipoxie deoarece consumă oxigenul din apele de adânc", a declarat Laura Boicenco, de la Institutul de Cercetări Marine.

În limbajul popular se numește „saliva mării” și este un complex de substanţe rezultate din descompunerea îngrăşămintelor folosite în agricultură.

"Aceste condiţii se creează, după cum se poate vedea şi din imaginile din satelit, în golfurile înguste, în zonele portuare, acolo unde apa este foarte liniştită şi nu apucă să se oxigeneze prin mişcarea valurilor", a declarat Răzvan Popescu-Mirceni, biolog marin.

În ciuda eforturilor Turciei de a opri răspândirea substanței, aceasta a pătruns și în Marea Neagră.

"A pătruns din Marea Marmara în Marea Neagră şi este posibil ca în câţiva ani să pătrundă şi pe litoralul românesc deoarece Marea Neagră este o mare închisă, moluştele, crustaceele, rapanele de exemplu, dar si stocurile de calcan, se vor reduce cantităţile de peşte capturat", a spus Sorin Mănăilă, de la Federația Pescarilor din România.

Specialiștii spun că litoralul românesc s-a confruntat cu acest fenomen în trecut, când în mai multe stațiuni au apărut peşti morţi la ţărm.

"Am avut de-a face cu el în anii '90 începutul anilor 2000 atunci când Dunărea aducea un volum de sedimente încărcate cu îngrăşăminte atât din agricultură, cât şi din deşeurile urbane. Să sperăm că nu se va mai întoarce niciodată", a precizat Răzvan Popescu-Mirceni, biolog marin.

Turcia avertizează că fenomenul de poluare s-ar putea extinde până pe coasta românească, iar cel mai afectat va fi pescuitul industrial de melci rapană. De-a lungul deceniilor, mai multe specii de peşti au dispărut din Marea Neagră. Dacă în anii ’60 existau 27, în prezent, avem sub 10 specii. Nu este vina doar a pescarilor români, ci şi a celor bulgari, turci sau ucraineni.

Publicitate