SĂRBĂTOARE MARE ASTĂZI

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Florii, vestitoarea sărbătorii de Paște. Cui să îi spui „La mulţi ani!“ de Florii

25 aprilie 2021

Redactia DTV

Publicitate

Creştinii serbează astăzi Floriile sau Duminica Stâlpărilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an şi deschide perioada sărbătorilor de Paşte.

Cu o săptămână înainte de patimile sale, Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli. Mulţimea, recunoscându-l ca pe adevăratul Mântuitor, l-a întâmpinat cu ramuri de finic şi cântări de bucurie. Iisus şi-a pregătit singur intrarea ca să fie recunoscut ca fiind Mesia, iar când l-au văzut, oamenii au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.”

Floriile deschid ciclul sărbătorilor de Paşte, care se încheie la Înălţarea Domnului, scrie news.ro.

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfinţite de către preot, obicei care aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, când a fost întâmpinat de mulţime cu ramuri de măslin, crenguţe de palmier sau cu flori.

Crenguţele de salcie vor fi împărţite credincioşilor ce au participat la slujba de Florii, care le vor duce acasă şi le vor pune la icoane, la geamuri, la uşi şi la porţi, pentru a le apăra casele de rele şi necazuri.

Sărbătoarea de Florii înseamnă şi a doua “dezlegarea la peşte”, după cea de la Buna Vestire, pentru cei care ţin post.

Ziua de Florii reprezintă şi începutul ultimei săptămâni a Postului Paştelui sau Săptămâna Patimilor.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.

Tradiţii şi obiceiuri de Florii

În unele zone ale ţării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai puternici.

De Florii, oamenii merg la mormintele rudelor pentru a le agăţa de cruci crenguţele de salcie, astfel aceştia vor şti că Paştele se apropie.

Tot în ziua de Florii, există tradiţia ca şnurul de la mărţisor să fie agăţat într-un copac înmugurit sau înflorit, pentru a avea sănătate şi belşug în anul ce urmează.

Există în unele zone ale ţării şi obiceiul ca fetele singure să-şi pună busuioc sub pernă ca să devină mai frumoase şi mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an.

În alte zone, de Florii se scoate zestrea din casă, pentru a fi aerisită.

Un alt obicei întâlnit în unele zone este acela ca părinţii să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

În România, circa 1,4 milioane de persoane își serbează azi onomastica

Cei mai mulţi români cu nume de floare poarta numele Florin – 336.793, Viorel – 145.673 şi Viorica – 145.020. Există însă şi câteva sute de persoane cu nume mai rare, dar tot de flori: Mărgărit – 699, Micşunica – 626, Panseluţa – 444 sau Crizantema – 303.

Dintre cei aproape 1,5 milioane de români aniversaţi de Florii, aproximativ 63o.ooo sunt bărbaţi, iar peste 850.000 sunt femei, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Statisticile existente, la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, arată că majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 336.793 de persoane, poartă numele de Florin, alţi 145.673 se numesc Viorel, iar 54.749 – Florian.

Din totalul româncelor cu nume de flori, 145.020 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 91.000 – Florica, 87.202 – Floarea şi 79.753 – Florina.

Dintre bărbaţi, 29.779 poartă numele Florea, 25.183 răspund la numele Florentin şi 13.925 se numesc Florinel. Tot printre bărbaţii români care îşi serbează duminică onomastica, se numără şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.550, Floricel – 928, Mărgărit – 699 şi Crin – 204.

In duminica Floriilor vor fi aniversate si romance cu nume mai rar intalnite, precum Garofita – 2.972, Iris – 2.196, Anemona – 858, Micsunica – 626, Romanita – 533, Panseluta – 444 sau Crizantema – 303.

Floriile dateaza înca din veacul apostolic, iar primele menţiuni sigure despre această sărbatoare le avem în jurnalul de călătorie al peregrinei Etheria, la Ierusalim, în secolul III sau IV. Ea descrie felul cum era praznuită acolo această sărbătoare, scrie hotnews.ro

Cui să îi spui „La mulţi ani!“ de Florii

Anemona, Angela, Angelica
Brânduşa
Camelia, Carmen, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crina, Crin, Crinu, Crinuţa, Crizantema,
Daria, Delia (de la dalie),
Dumitriţa (denumire populara a crizantemei)
Eugenia
Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina
Garofiţa, Gherghina, Genţiana
Hortensia
Iris, Iasmin, Iasmina (derivate de la Iasomie)
Lăcrămioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Luminiţa Lucia, Liliana, Lilian (de la liliac sau de la crin - Lilly)
Mălin, Mălina, Margareta, Micşunica, Mugurel
Narcis, Narcisa Ortansa Panseluţa
Romaniţa, Roza
Trandafira
Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Veronica
Zambila, Zambilica