TENSIUNI RUSIA-UCRAINA
Rusia închide traficul aerian şi, parţial, naval la Marea Neagră. Marea Britanie trimite în zonă un distrugător, o fregată şi mai multe avioane de luptă la baza de la Kogălniceanu
Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina sunt departe de a se fi terminat, iar România este o victimă colaterală. Recent, Rusia anunţa trimiterea a 15 nave din Marea Caspică în Marea Neagră, pentru manevere militare. Ministerul rus al Apărării a anunţat că anumite zone maritime din Crimeea vor fi închise mai multe luni din cauza acestor exerciţii navale.
Potrivit adevarul.ro, după desfăşurarea militară rusă la frontiera cu Ucraina, Rusia a interzis zborurile deasupra peninsulei anexate Crimeea şi deasupra Mării Negre. Astfel, a închis traficul aerian şi, parţial, naval la Marea Neagră. Închiderea zborurilor şi a navigaţiei au loc în condiţiile în care Rusia a adus, conform estimărilor UE, peste 150.000 de soldaţi în apropiere de Ucraina şi în Crimeea.
În replică, Marea Britanie a anunţat că trimite în zonă un distrugător şi o fregată, dar şi mai multe avioane de luptă Eurofighter Typhoon care vor avea baza la „Mihail Kogălniceanu“. Analiştii militari spun că desfăşurarea de forţe din România se traduce prin mesajul: „Putin, nu te pune cu NATO!“, mai scrie sursa citată.
Vladimir Putin a transmis Occidentului să „nu treacă linia roşie”
Moscova a emis un „aviz către aviatori” (NOTAM) pentru a avertiza piloţii cu privire la potenţiale pericole, care se aplică apelor teritoriale de pe coasta de sud a Crimeei şi unei părţi a apelor internaţionale din largul Mării Negre, în perioada 20-24 aprilie.
„Zona a fost declarată temporar periculoasă pentru zborurile aeronavelor”, arată alerta, care precizează că restricţiile se aplică pentru o altitudine maximă de 19.000 de metri. Peste 20 de nave de război ale Flotei Mării Negre au programate exerciţii comune cu avioane de atac Suhoi Su-25, iar traficul maritim în zona Crimeei a fost şi el restricţionat.
Ieri, în discursul său anual din Parlament, Vladimir Putin a transmis Occidentului să „nu treacă linia roşie” în relaţiile cu Rusia. „Dar noi vom stabili singuri pe unde trece aceasta”, a adăugat Putin făcând aluzie la numeroasele divergenţe cu Occidentul, însă fără a specifica despre ce limite este vorba.
El a avertizat Occidentul că va „regreta” orice provocare împotriva intereselor Rusiei şi a spus că răspunsul Moscovei va fi unul „rapid şi dur”. În acelaşi timp, Putin a denunţat ceea ce el a numit „acte nefondate” şi „neprietenoase” continue la adresa Rusiei. Pentru unele ţări „a devenit un fel de sport să atace Rusia din nimic”, a spus el. Cu toate acestea, Putin nu a făcut referiri precise la marile dosare asupra cărora Rusia are poziţii divergente faţă de SUA şi UE.
Pe de altă parte, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat pe omologul său rus să se întâlnească în zona conflictului cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, pentru a face să scadă tensiunea dintre cele două ţări. Volodimir Zelenski a atras atenţia într-un discurs că „milioane de vieţi” sunt în joc în cazul unui conflict între Ucraina şi Rusia.
Marea Britanie va trimite un distrugător şi o fregată antisubmarin în Marea
Neagră
Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, Marea Britanie a decis să trimită un distrugător Type 45 din clasa Daring şi o fregată antisubmarin Type 23 din clasa Duke ale Marinei Regale Britanice care urmează să sosească în luna mai în Marea Neagră, în semn de solidaritate cu aliaţii şi partenerii NATO din regiune.
Distrugătorul Tip 45, înarmat cu rachete antiaeriene, şi fregata Tip 23 vor părăsi grupul de luptă al portavionului HMS Queen Elizabeth desfăşurat în Marea Mediterană şi se vor îndrepta spre stâmtoarea Bosfor pentru a ajunge în luna mai în Marea Neagră, conform Reuters.
Avioanele F-35 B, cu decolare şi aterizare pe verticală, şi elicopterele antisubmarin vor fi pregătite pentru a sprijini, la nevoie, navele Royal Navy din Marea Neagră, în condiţiile în care accesul portavioanelor în Marea Neagră este interzis conform convenţiei de la Montreux.
Implicarea britanică în temperarea manevrelor periculoase comandate de Kremlin în zona Mării Negre pare cu atât mai profundă cu cât Londra a decis să trimită la Mihail Kogăliceanu mai multe avioane de luptă, dar şi trupe de uscat, potrivit adevarul.ro.
În prezent, Pentagonul are circa 1.000 de militari la Kogălniceanu şi operează un număr neprecizat de drone de luptă la Câmpia Turzii.
„Putin, nu te pune cu NATO!“
Analistul militar Aurel Cazacu a declarat pentru adevarul.ro că implicarea britanică în tensiunile de la Marea Neagră demonstrează că NATO funcţionează în graniţele principiilor pe care a fost formată.
„Prin trimiterea de forţe în România şi în zona Mării Negre, Marea Britanie arată că, în privinţa Ucrainei, nu vorbim de un conflict între Rusia şi Statele Unite, aşa cum încerca Putin să dea de înţeles. Este vorba de o confruntare NATO-Rusia în această problemă. Nu m-ar mira în perioada următoare să aibă atitudine şi Franţa, de exemplu, pentru că şi ea vrea să demonstreze că este o putere militară. Repet, semnalul britanicilor pentru Putin este «Nu te pune cu NATO!», iar acest lucru supără Moscova”, susţine expertul pentru adevarul.ro.
Totuşi, Aurel Cazacu avertizează că prelungirea conflictului din zona Mării Negre poate avea efecte nedorite din punct de vedere economic atât pentru ţările europene, dar mai ales pentru România.
„Prin interdicţiile impuse la Marea Neagră, împiedică România să-şi exploateze gazele şi petrolul, pentru că nimeni nu poate fora într-o zonă în care fac exerciţii nave şi avioane militare şi sunt emise avertizări de securitate. Şi acest lucru este foarte important pentru el, pentru că exploatarea rezervelor din Marea Neagră de către România şi vinderea acestora către UE ar închide robinetul de bani la care Rusia este conectată de mai mult vreme. Bugetul Rusiei ar fi profund văduvit dacă dispar clienţii europeni pentru petrolul şi gazele ei. Să nu uităm că UE importă, anual, ţiţei şi produse petroliere în valoare de peste 300 de miliarde de euro, din care o treime din Rusia. Moscova nu este dispusă să piardă cele 100 de miliarde de euro pe an”, a subliniat Aurel Cazacu, pentru adevarul.ro.
Sursă foto: Digi24.ro