Sâmbăta morților sau Moșii de Iarnă - tradiții și obiceiuri. Ce NU ai voie să faci în această zi și ce trebuie să dai de pomană

06 martie 2021

Redactia DTV

Publicitate

Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și dă startul celor șapte Sâmbete ale Morților. În 2021, sărbătoarea se prăznuiește pe data de 6 martie.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

Tradiții și obiceiuri

Potrivit datinilor creștine, în ziua praznicului se aduc la biserică, spre a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă cu vin. De asemenea, trebuie să fie sfințite vasele cu mâncare sau pachetele cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire săracilor din biserică, vecinilor, dar și persoanelor sărmane întâlnite la cimitir ori pe stradă.

Pentru că sufletele morţilor coboară pe pământ, oamenii au obiceiul să ofere de pomană mâncare gătită. „Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călărași.

De asemenea, în memoria rudelor și prietenilor care au trecut de ultimul hotar al vieții pământești trebuie să fie îngrijite în permanență mormintelor, iar de la căpătâiul lor să nu lipsească Sfânta Cruce, candela și florile proaspete.

Întrucât ziua Moşilor de Iarnă este cunoscută şi ca Sâmbăta piftiilor, credincioșii mănâncă piftii sau răcituri, iar dacă mai rămân, a doua zi sunt aruncate, pentru a preveni apariţia frigurilor în timpul verii.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Ce NU se face

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Ce se dă de pomană

Obiceiul cere ca în această zi să se dea de pomană plăcinte, vin, colivă, colaci, fructe, mâncare caldă, precum şi lumânări aprinse. În unele zone se mai împart plăcinte cu brânză, produse lactate, sarmale, răcituri, piftie, colaci cu miere şi nuci.

De obicei, rudele celor decedați pregătesc pentru a da de pomană sarmale, plăcinte, colivă, colaci, fructe și vin. Coliva, colacul (sau turta), restul bucatelor, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor decedate trebuie duse la biserică în dimineața Sâmbetei Morților pentru a fi slujite de preot, iar abia apoi vor fi date de pomană.

De asemenea, familia poate pregăti pentru pomană felul de mâncare pe care cei care nu mai sunt printre noi îl preferau în timpul vieții. Foarte important este ca odată cu bucatele gătite și se dea de pomană și lumâniri aprinse. În Muntenia se pune în pachetul de pomană și un bănuţ pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit. În Banat, femeile merg mai întâi la cimitir pentru a tămâia mormintele, iar abia apoi se duc la biserică pentru a sfinți bucatele. După slujba religioasă, femeile împart pomeni. Specific Banatului este un preparat din grâu fiert, brânză şi unt care se dă de pomană la Moșii de Iarnă. Pachetele pentru pomană care se dau în zona Bucovinei trebuie să conţină plăcinte cu brânză şi, de obicei, se împart familiilor amărâte. În Transilvania, în pachetele care se împart se pune o prăjitură numită „pupi”, care este un chec cu mere.

Sursă: Realitatea.net

Sursă foto: Moldpres

Publicitate