Direcția Națională Anticorupție, extinderea plajelor din Mamaia și comoara de pe fundul mării

02 martie 2021

Publicitate

Un dosar deschis de procurorii DNA Constanța, privind modul în care Ministerul Culturii a emis avizul arheologic pentru lărgirea plajele de pe litoral, întârzie finalizarea proiectului european în valoare de aproape un miliard de euro. Muncitorii de la înnisipare au găsit monede antice din argint, excavate de pe fundul mării și mai nou resturile unei epave. E o comoară pe fundul mării de care nimeni nu a spus nimic iar procurorii DNA au luat mulți oameni în vizor.

Lucrările de înnisipare a plajelor de pe litoral sunt blocate din cauza unor suspiciuni de corupție în Ministerul Culturii. Există suspiciuni că certificatul de descărcare arheologică, pentru suprafețele din mare de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2019 fără o verificare amănunțită a perimetrului marin. Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta e primul vizat.

„În baza unui contract comercial încheiat între Muzeu și firma ... s-a efectuat diagnosticul suprafeței solicitate de către aceștia. În urma diagnosticului a rezultat că nu au fost descoperite epave antice. Nu a venit nicio solicitare, nu ni s-a cerut părerea”, a declarat Aurel Mototolea, director Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța.

În urma cu două săptămâni, conducta care aduce nisip din larg pe plaja, a aruncat la mal monede antice de argint masiv. Muncitorii au anunțat firma olandeză care lărgește plaja, și mai departe Apele Române. Așa au aflat și procurorii DNA care ulterior au trimis câțiva scafandri în larg ca să verifice fundul mării de unde e extras nisipul. Scafandrii DNA au găsit bucăți de lemn dintr-o corabie. A doua zi au cerut autorităților navale stoparea lucrărilor de excavare a nisipului din largul mării. Nicio navă, instituție, firmă privată sau ONG nu mai are acces în perimetrul de unde se colectează nisipul.

„Ceea ce știm este dintr-o adresă pe care am primit-o ieri de la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța, care ne spun despre existența unor fragmente lemnoase ce ar putea face parte dintr-o epavă”, a declarat Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța.

Acum procurorii anti-corupție verifică să afle dacă cineva a ascuns adevărul. Întotdeauna când încep lucrări de excavare, pe mare sau uscat, arheologii își dau acceptul. La Constanța au scanat fundul mării și-au spus că n-au găsit nimic de importanță majoră.

„Au acoperit întreg perimetrul aflat în discuție acuma. În urma acestor scanări și a verificărilor la fața locului, anomaliilor adică prin scufundare și filmare și fotografiere, nu au fost identificate elemente care să facă susceptibilă zona de prezența unor artefacte antice”, a declarat Cătălin Dobronescu, arheolog.

După o sesizare în baza căreia în nisipul excavat ar fi fost găsite mai multe monede antice din argint și stoparea lucrărilor de lărgire a plajelor, DNA a început investigațiile. Iar surse din anchetă au declarat pentru PrimaTV că scafandrii trimiși de procurori au descoperit, la aproape cinci kilometri în largul mării, în dreptul Constanței, prinse în nisip, resturile unei epave din lemn, posibil din perioada antică. DNA a cerut Direcției de Cultură Constanța ca să conserve perimetrul.

„Noi am făcut o hârtie de oprire a lucrărilor către ABADL. Pentru că trebuie să vedem despre ce e vorba și ce este de conservat”, a mai declarat Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța

Victimă colaterală în această poveste este chiar statul român, prin Administrația Apelor Române Dobrogea Litoral. Într-un interval de timp scurt, există riscul ca cel mai mare proiect de infrastructură derulat pe litoralul românesc să fie stopat.

„Ni se specifică un număr de dosar de la Direcția Națională Anticorupție și faptul că au fost evidențiate niște vestigii arheologice în perimetrul care este deja restricționat”, a declarat Adrian Chera, director Apele Române Dobrogea Litoral.

Acest lucru va atrage costuri suplimentare, de 200.000 de euro pe zi, pe care antreprenorul le-ar putea revendica de la Guvern, precum și sancțiuni din partea UE. După înnisiparea plajelor de pe litoral, suprafața României va fi mai mare cu 140 de hectare.

Publicitate