24 ianuarie, Unirea Principatelor Române sau Mica Unire. Ceremonii organizate şi la Constanţa, oamenii nu se vor prinde în Hora Unirii ca în alţi ani

24 ianuarie 2021

Redactia DTV

Publicitate

Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918.

În urmă cu 162 de ani, românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Ceremonii militare şi religioase. Participanţii nu se vor prinde în Hora Unirii ca în alţi ani

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile locale, organizează, duminică, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 162 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. Din cauza condiţiilor epidemiologice, participanţii nu se vor prinde în Hora Unirii ca în alţi ani.

”Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile locale, organizează, duminică, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 162 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române”, a transmis Ministerul apărării Naţionale.

Sursa citată precizează că, din motive de securitate sanitară, participanţii la evenimente nu se vor prinde în Hora Unirii, aşa cum se întâmpla în anii anteriori.

În Constanţa,primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, va participa mâine, 24 Ianuarie 2021, începând cu ora 11:00, în Piața Ovidiu, la ceremoniile de celebrare a Zilei Principatelor Române organizate pe plan local de Instituția Prefectului - Constanța, Comandamentul Flotei și al Garnizoanei Constanța. Primarul Vergil Chițac va fi însoțit de către viceprimarii Ionuț Rusu și Florin Cocargeanu, precum și de către consilierii personali ai acestuia.

În Bucureşti, ceremonia va avea loc la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată în Dealul Patriarhiei Române.

Preşedintele Senatului, Anca Dragu a anunţat că va depune o coroană cu flori. La eveniment participă şi ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, va lua parte la ceremoniile care au loc la Focşani, în PIaţa Unirii, începând cu ora 12.45.â

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj duminică, pe 24 ianuarie, cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. La 162 de ani de la Unirea Principatelor, că multe dintre idealurile de la 1859 îi animă încă pe români, spune șeful statului.

Mesajul lui Klaus Iohannis, de Mica Unire

Președintele Klaus Iohannis vorbește despre momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, ca de un eveniment gândit „cu iscusință” de cei din interiorul și din afara statului, români devotați și prieteni străini care au susținut nobilul ideal al Unirii, potrivit mesajului postat de Administrația Prezidențială.

„Aducem astăzi un omagiu triumfului idealului Unirii Principatelor Române din 1859. Într-o simbioză politică și socială cu adevărat istorică, poporul și elitele vremii și-au impus țelul în interiorul și în afara granițelor: unitatea românilor din cele două Principate, Moldova și Țara Românească. Acest moment strălucit nu s-ar fi putut înfăptui fără contribuția decisivă a unei personalități remarcabile. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și al Țării Românești, a fost un eveniment gândit cu iscusință de cei din interiorul și din afara statului, români devotați și prieteni străini care au susținut nobilul ideal al Unirii. Printr-o inovație politică și juridică greu de imaginat în climatul european de atunci, unioniștii generației pașoptiste au înfruntat forțele potrivnice și au realizat primul pas important în făurirea României moderne”, spune președintele.

Reformele care au urmat Unirii Principatelor Române au pus bazele unui proces ireversibil de sincronizare și armonizare a spațiului politic și social românesc cu cel european.

În doar câțiva ani de mandat, Alexandru Ioan Cuza a edificat osatura instituțională, administrativă și juridică a statului român modern prin adoptarea unui nou Cod Civil și prin impunerea împărțirii atribuțiilor administrative la nivel central și local, fiind, totodată, și inițiatorul unor ample reforme agrare și fiscale, precum și al unui pachet de legi dedicat învățământului românesc.

„Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României, una dintre direcțiile majore fiind consolidarea învățământului românesc, care să ofere o educație accesibilă și performantă”, afirmă Klaus Iohannis, care îi invită pe români, la 162 de ani de la Unire, să facă din proiectul său, „România Educată”, unul dintre pilonii centrali ai următorilor ani

„Este o datorie a celor de la guvernare, a dascălilor, a întregii societăți”, afirmă Klaus Iohannis.

Președintele mai spune că este necesar să se depășească centralismul administrativ, „un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României”.

Klaus Iohannis mai afirmă că „multe dintre idealurile care i-au animat pe unioniștii de la 1859 îi animă încă pe români”.

„În același timp, România are un nou rol istoric, iar parcursul de acum se leagă indisolubil de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Așa cum în lipsa unui crez unionist cele două Principate nu ar fi devenit un singur stat, fără principiile democratice care ne-au călăuzit drumul spre integrarea euro-atlantică nu putem să întărim instituțional statul pe mai departe. Cea mai prețioasă lecție a paginilor vii de istorie de la momentul Unirii din 1859 este cea a unității și a solidarității, atât de frumos exprimată în imnul Unirii Principatelor: „eu ți-s frate, tu mi-ești frate!”. Indiferent de obstacole, atât timp cât ne dorim cu toții o Românie mai bună, vom putea să ne atingem țelul dacă rămânem uniți și avem ca deziderat binele întregii națiuni”, mai spune președintele Iohannis, în mesajul său

Iohannis i-a îndemnat pe români să sărbătorească și să onoreze România în fiecare zi și le-a urat tuturor românilor „La mulți ani”.

Publicitate