SĂRBĂTOARE PENTRU CREȘTINI

Sărbătoare mare astăzi - tradiții și obiceiuri de Bobotează. Mii de oameni așteptați la slujba din Portul Tomis. ÎPS Teodosie: „Vrem să biruim boala”

06 ianuarie 2021

Redactia DTV

Publicitate

Boboteaza sau Botezul Domnului face parte din seria celor 12 sărbători creștine importante și este sărbătorită pe 6 ianuarie și reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru cei catolici. Această sărbătoare mai poartă numele de „Epifanie” sau „Arătarea Domnului”.

Semnificația sărbătorii

Ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, iar catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie.

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Hristos se face cunoscut acum, la Botezul său în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, şi nu la naşterea Sa. Acum Botezătorul, care nu ştia cine este Hristosul, îl descoperă şi îl mărturiseşte. Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

Boboteaza la Constanța în 2021

Ceremonia de Bobotează este o tradiție la Constanța. În fiecare an, Arhiepiscopia Tomisului pregăteşte peste 100.000 de sticle cu agheasmă pe care le împarte credincioşilor în ziua Botezului Domnului.

Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a susținut luni, 4 ianuarie, o conferință de presă în cadrul căreia a transmis programul slujbei oficiate cu ocazia Bobotezei, despre care a menționat că se fa desfășura ca-n fiecare an pentru că slujbele nu se schimbă în pandemie. Astfel, programul pentru ziua de miercuri, 6 ianuarie este:

- ora 8.30: va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța

- ora 11.00: tradiționala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până în Portul Tomis, unde, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia slujba de Sfințire Mare a apei. La sfârșitul acesteia, ÎPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.

- ora 14.45: Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfințire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu (str. Primăverii);

- ora 17.00: ÎPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Techirghiol (str. Plantelor, nr. 3, lângă Grădinița nr. 2).

Tradiția aruncării crucilor nu va fi trecută cu vederea în acest an de ÎPS Teodosie. Cele trei cruci vor fi aruncate ca-n fiecare an în apa mării însă, nu pe faleza Cazinoului, cum se obișnuia, ci în Portul Tomis.

„Se vor arunca trei cruci cum am stabilit, în numele Sfintei Treimi. Vom arunca trei cruci în Portul Tomis, acolo este ușor, nu este pericol, ca la faleză. La Cazinou este mai periculos, apa e mult mai adâncă, valurile sunt mai mari, aici acum e șantier, de aceea am mutat dincolo. Când se va termina șantierul ne vom întoarce aici pentru că e mai larg”, spunea Arhiepiscopul Tomisului luni, 4 ianuarie.

Măsurile luate cu ocazia sărbătorii la Constanța

În anul 2021, ceremonia cu ocazia Bobotezei va fi schimbată de pandemia de coronavirus. ÎPS Teodosie declara că se așteaptă la un număr foarte mare de credincioși. „Să fie 10.000, ca și altă dată. De ce să fie restricții? Doar să stea mai la distanță. Nu vor mai sta unul lângă altul. Dar loc pentru 10.000, avem. De vor fi mai mulți se vor împrăștia mai departe”.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului invită „Jandarmeria și Poliția să fie printre oameni, să păzească toate regulile”. Iar Jandarmeria a transmis printr-un comunicat de presă că peste 250 de jandarmi vor fi prezenți la slujba de Bobotează și în ciuda spuselor lui ÎPS Teodosie, „că pot participa în condiții de siguranță și de respectare a măsurilor de distanțare în jur de 3000 de persoane. În cazul în care se depășește capacitatea locului de desfășurare a evenimentului, accesul în zonă va fi restricționat”.

Primăria Municipiului Constanța a transmis până că miercuri, 6 ianuarie,

traficul în zona Peninsulară va fi restricționat din cauza ceremoniei de Bobotează, după cum urmează: ora 13:00, va fi restricționată circulația autovehiculelor pe strada Arhiepicopiei, tronsonul delimitat de strada Profesor Doctor Ion Cantacuzino și bulevardul Regina Elisabeta.

De asemenea, traficul va fi restricționat miercuri, 6 ianuarie, după cum urmează:

miercuri, 06 ianuarie 2021, în intervalul orar 08:00 – 13:00, se va restricționa traficul rutier pe bulevardul Regina Elisabeta, tronsonul delimitat de accesul în parcarea de la Poarta 1 pâna în zona Comandamentului Flotei;
tot miercuri, 06 ianuarie 2021, în intervalul orar 06:00 – 13:00 se va restricționa accesul în Portul Tomis, în vederea desfășurării Slujbei de sfințire a Aghiasmei Mari.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează

Toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.

Bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește. Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.

De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.

La Bobotează se sfinţesc toate apele. Preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Fetele de Bobotează

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă.

Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

În unele regiuni, integrarea femeilor recent măritate în comunitatea soțiilor se face prin udarea lor cu apă de la fântână sau de la un râu.

Sfințirea bucatelor

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.

Tradiţia cere ca de Bobotează să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu.

Superstiții

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe.

Totodată după Bobotează nu se spală cămășile două săptămâni deoarece apele sunt încă sfințite.

În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Sursă foto: Ziarul Lumina

Publicitate