„Bomba” de pe malurile Siutghiolului
Numeroase construcții care ar fi fost făcute în ultimii zece ani în zona de protecție a lacului Siutghiol ar putea fi demolate. Acesta este efectul deciziei Curții Constituționale care a decis că lacul nu mai trebuie să fie administrat de primăriile Constanța, Năvodari și Ovidiu.
În 2010, lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu. Legea care stabilea acest lucru a fost, însă, declarată neconstituțională la începutul lunii octombrie. Iar efectul este simplu: foarte multe terenuri din jurul lacului Siutghiol trebuie să fie curățate de clădiri.
Toate construcțiile ridicate pe malul lacului Sit, în zona de protecție, devin ilegale, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie demolate.
Însă, fiindcă timp de 10 ani lacul a fost în administrarea localităților Constanța, Năvodari și Ovidiu, autorizațiile de construcții emise ar fi afectat inclusiv cuveta lacului, adică partea cuprinsă de ape.
De-a lungul anilor, diverși oameni de afaceri și chiar politicieni și-ar fi construit pe malul lacului case sau vile. Printre aceștia s-ar fi aflat și fostul primar al municipiului Constanța, Radu Mazăre.
Iar în perioada în care cele trei localități au administrat lacul au existat și nemulțumiri din partea cetățenilor, cu precădere cei care militau pentru protecția biodiversității lacului.
În ultimii 10 ani, s-au lansat petiții și chiar au fost organizate proteste pentru stoparea construcțiilor pe malurile lacului Siutghiol.
Teoretic, Apele Române ar trebui să primească lacul și malurile exact în forma de acum 10 ani. Asta înseamnă că fără construcțiile care au apărut între timp, acolo unde nu era permis. Doar că, din cauza unei probleme juridice, ar fi nevoie de ordonanță de urgență pentru ca Siutghiol să revină în administrarea Apelor Române, din cauza unui proces. Așa că, cel puțin deocamdată, situația construcțiilor care ar fi fost construite ilegal este incertă.
Pe de altă parte, de exemplu, în luna octombrie, Primăria Năvodari preciza pentru Dobrogea TV că „Terenurile aferente zonelor de protecție nu sunt cuprinse în protocolul de predare-primire încheiat cu Administrația Națională „Apele Române” în urmă cu 10 ani, prin urmare acestea rămân actualilor proprietari (UAT Năvodari, persoane fizice ori juridice)”.