Rezultate pentru eticheta "expozitional"
Durere în sufletul Inei. A lăsat totul în urmă pentru a-și feri fetița de război: „Am fost nevoiți să renunțăm la întreaga noastră viață minunată”
Pe Ina am găsit-o la Pavilionul Expozițional din Constanța. Pe chipul ei se putea citi atât emoția, cât și suferința. A avut câteva zile în care a trăit cu frica în suflet pentru că nu știa dacă va scăpa cu bine din calea războiului. Unul câte unul, ucrainenii vin aici la centrul de colectare în fiecare zi pentru a-și lua cele necesare. Poveștile fiecărui refugiat sunt însă cutremurătoare.
Lacrimile nu încetează să curgă pe chipul Irinei. Cu trei copii de mână și cu gândul la familia destrămată: „Am vrut să rămân lângă soțul meu”
Asemenea unei leoaice, Irina a făcut tot ce a putut să-și apere puii. A pus pe fugă câteva lucruri într-un bagaj și a trecut granița spre România cu trei copii prinși de brațele ei. Printre lacrimi, tânăra mămică spune că încearcă să rămână puternică pentru cei mici, dar și pentru soțul ei care a rămas în Ucraina să-și apere țara. Nu știe ce va fi, dar speră ca într-o zi familia lor să se reunească.
Ajutor fără frontiere. Aigul știe cum e să fii singur într-o țară străină și vine în sprijinul refugiaților: „Au nevoie de un ajutor, cum am fost și eu ajutată”
Drama refugiaților este trăită și de voluntarii de la centrele de colectare. Aici, zilnic vin ucraineni pentru a lua fie haine sau alimente, fie jucării pentru cei mici. Însă, aceștia se lovesc de cele mai multe ori de o barieră, bariera de limbă. Aigul este una dintre persoanele care îi ajută pe aceștia. A plecat din Kazakhstan în urmă cu câțiva ani și s-a mutat în România. Femeia știe limba rusă și încearcă de fiecare dată să le ofere un sprijin refugiaților care ajung la Pavilionul Expozițional.
A plecat din Ucraina pentru siguranța copiilor. Tatiana i-a luat pe Sergiu și Denis și au venit în România: „Nu am vrut să vadă frica așa cum am văzut-o noi”
Cu strictul necesar în bagaje și de mână cu copiii săi. Așa a venit Tatiana în România, fugind din calea războiului. Pentru ea, Ucraina nu mai este acum casă deși sufletul său va rămâne acolo. Este cazată într-un hotel din Constanța și speră că își va găsi în scurt timp un adăpost pentru cei mici în care să poată sta mai mult timp. Nu știe ce se va întâmpla sau dacă se va mai întoarce în țara sa însă, un lucru este sigur pentru ea: copiii trebuie să fie în siguranță.
Durere în sufletul Marinei. A fost nevoită să-și lase soțul în urmă și să-i ducă pe Elisabeta și Pavel într-un loc sigur: „Am decis să fiu puternică pentru copiii mei”
Printre străini, cu câteva haine în bagaj și cu doi copii mici prinși de brațele ei. Așa a venit Marina în România, țara în care spune că se simte în siguranță și care acum i-a devenit casă. Însă, pentru ea teroarea nu a luat sfârșit. În fiecare zi se roagă ca soțul ei care a rămas să-și apere țara, să rămână în viață și să se întoarcă cu bine la familia lui.
Cu amintirea războiului încă vie în suflet, Aleona și băiețeii ei vor să rămână în România: „Copiilor le este teamă și nu vor să se întoarcă în Ucraina”
Împreună cu băieții săi, unul în vârstă de 12 ani, altul de opt, a venit la pas spre cel mai apropiat punct vamal. Pe fugă și fără să privească în urma sa, Aleona nu a apucat să împacheteze nimic. A luat cu ea doar documentele necesare și bani. Cu o fărâmă de speranță în suflet au venit spre România șă plănuiesc să se stabilească momentan în Constanța, la una dintre rudele lor.
Pavilionul Expozițional din Constanța, transformat într-un adevărat hub umanitar pentru a-i ajuta pe ucrainieni: ce produse sunt necesare în acest moment
Haine, alimente neperisabile, produse de igienă sau medicamente. Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile care au fost donate pentru familiile de refugiați din Ucraina la Pavilionul Expozițional din Constanța. Sute de oameni s-au mobilizat pentru a le colecta, sorta și transporta apoi către cei care au nevoie. Este vorba inclusiv de studenți și elevi. De asemenea, și voluntarii de la Crucea Roșie au dat o mână de ajutor. Pavilionul a devenit principalul centru de colectare a donațiilor.
Olga și-a luat copiii din calea războiului și i-a adus în România. Băiețelul: „Nu știu cum mă simt. Vreau să mă întorc acasă. Dar este imposibil”
Constanța a devenit casă provizorie pentru sute de familii destrămate. Viața acestor oameni s-a schimbat radical la primele alarme antiaeriene. Au împachetat în grabă câteva lucruri și au plecat. Astăzi o cunoaștem pe Olga. O mama care a fugit cu cei doi copii mici, dar care ar da orice să se poată întoarce acasă în siguranță.