dobroge.tv

Live

Rezultate pentru eticheta "dobrogeana"

40 de concurenți din Dobrogea au participat la a VIII-a ediție a lucrărilor în cadrul evenimentului „Bienala de Arhitectură Dobrogeană”. Expoziția a cuprins proiectele de edificii finalizate pe durata anului 2022-2023 și a avut mai multe secțiuni precum: locuințe individuale și colective, clădiri publice, clădiri turistice, arhitectură de interior sau arhitectură religioasă. Au fost și fotografii cu teme din zonele pescărești și clădiri istorice non-monument din Dobrogea.

Încă o carte a fost lansată la Constanța. În 2016 și 2021, Marina Cușa și-a reunit cronicile și eseurile dedicate literaturii dobrogene în două cărți de critică literară. Este vorba de volumele „Orizontul cărților“. Volumul II face parte dintr-o serie de evenimente menite să promoveze cultura și civilizația dobrogeană, să sublinieze profilul identitar al acestei regiuni precum și valorile care o edifică. Lansarea a avut loc la Biblioteca Județeană.

Plăcinta dobrogeană urmează să fie recunoscută la nivelul Uniunii Europene ca produs românesc cu indicație geografică protejată. România a învins Bulgaria după aproape doi ani de negocieri. Țara vecină va primi dreptul de a folosi denumirea, însă numai la nivel local, în regiunea de la sudul județului Constanța, pentru o perioadă de 10 ani. Demersurile pentru recunoașterea oficială la nivel European au început în anul 2017. Plăcinta tradițională din Dobrogea este și pe placul constănțenilor care fie o cumpără din patiserii, fie o prepară în casă.

Trecutul și prezentul Dobrogei s-au îmbinat armonios în cadrul unui vernisaj care a avut loc astăzi la Constanța. Istoria, cultura, tradițiile și datinile pe care le regăsim în regiunea noastră au fost prezentate la Biblioteca Județeană. Cărțile care au fost expuse ilustrează totodată, împletirea etnico-demografică a regiunii care a transformat Dobrogea într-un imens muzeu viu. Vernisajul „Book Impact-Cartea Dobrogeană” poate fi vizitat până pe 7 octombrie.

Babușca de la Cerna, Cadâneasca de la Nufarul, Geamparaua și Schioapa de la Enisala sunt doar câteva dintre dansurile tradiționale pe care turiștii care ajung în Delta Dunării au ocazia să le privească sau chiar să le joace. Datinile rusești și moldovenești sunt transmise din generație în generație în localitățile tulcene.

Dacă aveți informații care pot deveni o știre, vă rugăm să ni le transmiteți pe WhatsApp, la nr.: 0774402233